Medici, despre protocoalele medicale care ar consuma din timpul alocat pacienţilor: „Nu e cazul să ne mai comportăm ca pe vremea lui Ceauşescu”

Ghidurile vin în sprijinul pacienţilor, potrivit specialiştilor FOTO Adevărul

După ce preşedintele Colegiului Medicilor din România a declarat că timpul care ar trebui să fie alocat îngrijirii pacientului este „consumat” de apariţia „normelor, protocoalelor şi ghidurilor”, medicii din sistem au reacţionat şi au precizat că ghidurile sunt necesare şi vin nu doar în sprijinul lor, putându-se feri de un malpraxis, ci şi în cel al pacienţilor.

„Aceste protocoale ne ajută într-o foarte mare măsură pentru că, într-un caz de malpraxis, dacă există nişte ghiduri şi protocoale, pe care tu le-ai aplicat, în mod clar eşti acoperit în acea situaţie”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. 

Potrivit acestuia, cazurile de malpraxis ar fi mai puţine dacă medicii ar respecta ceea ce arată tratatele internaţionale şi ghidurile. 

„La noi, malpraxisul înseamnă că n-ai făcut toate eforturile pentru a-i fi bine pacientului, fie din necunoştinţă, fie din neglijenţă. Dar dacă tu aplici ceea ce scrie într-un ghid sau protocol terapeutic, adică dacă ai respectat standardele şi cu toate acestea ceva nu a mers bine, înseamnă că nu e neaparat vina ta ci aşa a fost să fie. În mod clar, eşti exonerat de răspundere dacă te păstrezi în limitele ghidurilor şi protocoalelor. Iar acest lucru nu se întâmplă numai la noi în ţară ci peste tot”, a declarat medicul. 

Nu întotdeauna medicul ştie ce-i mai bine pentru pacient

Referitor la implicarea pacientului, acesta susţine că ea devine esenţială în ziua de azi. „Nu cred că e normal să fim ca pe vremea lui Ceauşescu, când nu era nicio problemă iar un medic putea să îi facă orice unui pacient. În opinia mea, nu trebuie să fie aşa. Relaţia între medic şi pacient nu trebuie să fie univocă, trebuie să fie o relaţie în care pacientul să înţeleagă ce i se întâmplă, la nivelul lui, are acest drept şi să aleagă în cunoştinţă de cauză. Nu e ca şi cum medicul ştie ce-i mai bine pentru pacient. Că de multe ori nu ştie. Medicul ia nişte hotărâri conform cunoştinţelor lui, e fără îndoială, de bună credinţă, dar nu mi se pare că întotdeauna se iau cele mai bune hotărâri. Tocmai din acest motiv pacientul trebuie implicat în decizia terapeutică chiar dacă asta înseamnă o schimbare de paradigmă pentru mulţi medici din România”, a punctat chirurgul. 

La rândul său, academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, a explicat pentru „Adevărul” că ghidurile şi protocoalele sunt indispensabile pentru breaslă. „Nu putem să avem licenţe personale la fiecare caz. Nu se poate fără ghiduri, asta ar însemna că fiecare medic are nişte noţiuni până la un punct şi că mai departe poate face cum crede el de cuviinţă, dar asta nu înseamnă că soluţia pe care o alege este bună. Toată lumea respectă aceste ghiduri, pentru a lucra unitar şi pentru a uniformiza la nivel cât se poate de înalt practica medicală din ţările europene”, a precizat chirurgul. 

Cum este în Anglia 

Şi medicul Felicia Buruiană, care profesează la Sandwell and West Birmingham Hospitals din Marea Britanie, spune, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, că aceste ghiduri sunt esenţiale în practica engleză.

Adevărul: Cât de importante sunt ghidurile şi protocoalele clinice pentru medicii din Marea Britanie?

Medicul Felicia Buruiană: Ghidurile şi protocolalele clinice fac parte din ceea ce se numeşte „medicină bazată pe evidenţă clinică”. Practicarea medicinei bazată pe evidenţă asigură un standard de tratament indiferent de locul unde se practică medicina, asigură un standard de tratament al pacientului indiferent de spital sau clinică.

În ce condiţii are voie medicul să nu respecte un astfel de ghid şi să îşi asume manevrele?

Medicul trebuie să îşi justifice practica prin evidenţă clinică pe baza căreia a aplicat un anumit tratament, sau a efectuat o anumită procedură. Medicul în Marea Britanie nu îşi poate justifica practica prin experienţă personală.

Ce consecinţe suportă medicul care nu respectă ghidurile şi protocoalele?

Depinde la ce context ne referim. Dacă este vorba de o investigaţie a unui incident clinic, şi se descoperă că tratamentul nu s-a bazat pe o evidenţă medicală (ghid sau protocol local) medicul este investigat în vederea aflării faptului de ce a deviat de la protocol, dacă este o practică frecvenţa sau a fost doar pentru respectivul caz, se investighează rezultatele pe care le are respectivul medic, şi se iau măsurile corespunzătoare în urmă unei analize a practicii sale. În cazul în care se descoperă că practică o medicină periculoasă, medicul poate fi şi suspendat.

E bine să existe reguli în sănătate? Care sunt beneficiile pentru pacient?

Da, este practicarea medicinei bazată pe evidenţă clinică, respectiv ghiduri, protocoale, este un pas înainte în asigurarea unei medicine standardizate şi uniforme la nivelul întregii ţări. Medicul are o bază la care să apeleze oricând şi are asigurarea că practică o medicină sigură. Pacientul este şi el, la rândul său, asigurat, că indiferent în ce colţ de ţară se află, primeşte tratamentul corespunzător. Nimic nu este bătut în cuie, există devieri de la protocoale în funcţie de situaţia clinică a fiecărui pacient, dar aceste devieri intră şi ele în nişte norme.

În România, unii oficiali spun că apariţia acestor ghiduri şi protocoale sunt o povara pentru personalul medical, pe motiv că îi stresează. Cum comentaţi?

Nu pot decât să spun că sunt perplexă în faţă unei astfel de afirmaţii. Din 2008 încoace practic o medicină bazată pe ghiduri clinice şi protocoale, şi nu pot decât să spun că sunt o uşurare pentru medic şi pentru pacienţi. Eu practic Obstetrica şi Ginecologia care are enorm de mult ghiduri clinice, este enorm cât trebuie să ştim, însă mă simt asigurată că îmi tratez pacientele corect. Ghidurile sunt un ajutor, nu sunt o constrângere, sunt menite să ajute.