Ghid UE: cum să-ţi hrăneşti copilul

Obezitatea şi supraponderea afectează tot mai mulţi micuţi FOTO Adevărul

Alarmaţi de faptul că obezitatea afectează unul din trei copii la nivel european, experţii în nutriţie au conturat un îndrumar european prin care fac recomandări referitoare la alimentele şi gramajul pe care ar trebui să le primească elevii în şcoli.

Obezitatea infantilă, ajunsă la cote alarmante la nivel european, unde unul din trei copii sub vârsta de nouă ani este fie supraponderal, fie obez, i-a determinat pe experţii în nutriţie să realizeze un îndreptar pentru mesele copiilor în şcoli, elaborat în funcţie de specificul fiecărui stat membru al Uniunii Europene. 

Fructele, legumele, peştele, sarea iodată şi carnea slabă sunt doar câteva dintre alimentele recomandate de specialişti. Surprinzător, România nu stă chiar atât de prost la capitolul obezitate, spune medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică, adăugând că doar o pătrime din elevii români de 6-9 ani sunt supraponderali şi obezi.

„De exemplu, Comisia Europeană propune ca mâncarea să fie sigură, să fie echilibrată nutriţional, să existe alternative pentru copiii care au intoleranţă la lapte, propun inclusiv lactate bio. Aplicabilitatea e redusă nu doar în România, ci şi în alte state europene”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Corina Zugravu. 

Dieta elevilor din UE, bazată pe salate şi carne slabă

Concret, potrivit documentului, prevalenţa ridicată a obezităţii şi supraponderii are la bază mai mulţi factori, între care dieta, lipsa de activitate fizică şi accesul prea uşor al copiilor la alimente bogate în zaharuri sau la alimente tip fast food. Tocmai pentru a putea combate fenomenul, care nu mai poate fi controlat în majoritatea ţărilor europene, alimentaţia din şcoli trebuie în primul rând să respecte anumite reguli. Esenţial e şi modul în care se desfăşoară procesul de achiziţie al produselor, notează experţii europeni. 

Totodată, el face o radiografie a modului în care sunt hrăniţi elevii în statele membre ale Uniunii Europene. Dacă în Belgia aceştia primesc legume în fiecare zi şi de cel puţin două ori pe săptămână un iaurt cu fructe pe post de desert, dieta copiilor din Portugalia se constituie din salată şi foarte mult peşte. Elevii din Italia primesc carne la şcoală de cel mult două ori pe săptămână, inclusiv carne de porc. În document, experţii europeni formulează diverse recomandări, în funcţie de specificul anumitor state, cu privire la gramaj şi la tipul de carne sau legume care ar trebui date elevilor. 

„Nu sunt obligaţii, sunt recomandări. Programul laptele, cornul şi mărul din România este unul bun, dacă stăm să ne gândim la aceste produse din punct de vedere al aportului nutriţional. Rămâne de văzut cum va funcţiona acel program pilot în care sunt incluse 50 de şcoli unde elevii primesc masa caldă. La el au lucrat nutriţionişi care au stabilit gramajul şi ce tip de alimente ar trebui folosite la prepararea acelor mese, ideal ar fi să se găsească bani şi pentru viitor pentru el şi să fie extins la nivel naţional. Cu ajutorul lui poţi face o foarte bună profilaxie a obezităţii pentru că te asiguri că acel copil nu va fi tentat să îşi cumpere chipsuri sau dulciuri de la chioşc”, a precizat Zugravu. 

Ionescu-Tîrgovişte: „E o luptă pierdută”

De cealaltă parte, profesorul Constantin Ionescu Tîrgovişte, diabetolog şi nutriţionist, precizează că problema obezităţii la copil este scăpată de sub mână şi nu poate fi controlată. În primul rând din cauza alimentelor care ajung în farfuria micuţilor, despre care nu se ştie exact ce conţin, dar şi din cauza faptului că părinţii acordă prea puţină atenţie meselor pe care le oferă acasă sau, după caz, pachetului pe care îl pregătesc pentru şcoală. 

„Le dau bani să-şi cumpere ei ce vor. E o partidă pierdură, globalizarea amestecă răul cu binele, dar binele e tot mai puţin. Tot mai mulţi ajung să sufere şi de diabet”, a explicat profesorul Ionescu-Tîrgovişte. 

Medicii afirmă că regimul alimentar al copiilor ar trebui să fie unul bogat în legume şi fructe, dar şi în peşte şi carne slabă de pui sau de curcan. Potrivit specialiştilor, dulciurile şi băuturile ar trebui pe cât posibil evitate, la fel cum de evitat este şi mâncarea tip fast food, notează experţii. În prezent, aceştia susţin că obezitatea infantilă stă la baza apariţiei multora dintre cazurile de diabet zaharat la copil. „Spre deosebire de copiii care nu suferă de diabet, micuţii cu această problemă de sănătate sunt mai bine educaţi din punct de vedere al alimentelor pe care le pot consuma, sunt instruiţi şi au grijă să respecte regimul recomandat de medic”, a conchis diabetologul.

Consecinţele obezităţii la copil 

Potrivit documentului european, copiii care suferă de obezitate şi suprapondere ajung să dezvolte o serie de probleme de sănătate. În primul rând, consecinţele imediate pot afectatea sănătatea lor fizică, dezvoltând probleme ortopedice, bronho-pulmonare sau chiar astm. 

Tot o consecinţă imediată o reprezintă afectarea sănătăţii emoţionale a copiilor care suferă de obezitate, aceştia riscând să se confrunte cu discriminare şi stimă de sine scăzută. În ceea ce priveşte consecinţele pe termen lung, experţii europeni arată că aceştia au o speranţă de viaţă redusă faţă de restul populaţiei, lipsită de probleme de grautate.