Gabriel Bratu, Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională în Sistem Dual: „Şcolile profesionale reprezintă drumul spre o  meserie bine plătită”

FOTO WhiteStar Communication

Industria hotelieră şi HoReCa se confruntă cu un deficit de 100.000 de persoane, atrage atenţia Gabriel Bratu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, instituţie înfiinţată în 2018. „O şcoală profesională nu îi dă absolventului doar o diplomă, ci un contract de muncă, uneori chiar foarte bine plătit”, explică oficialul într-un interviu acordat „Adevărul”.

Adevărul: În industria hotelieră şi în turism e deficit de personal. Care este dimensiunea acestui fenomen?

Gabriel Bratu: Avem deficit de forţă de muncă la nivel naţional în toate sectoarele şi în toate domeniile iar în industria hotelieră este un deficit de aproximativ 100.000 de persoane. Pe de-o parte, poate fi vorba de nivelul de salarizare foarte redus în această industrie iar pe de altă parte poate fi vorba de lipsa unei formări în acest domeniu. Tocmai din acest motiv s-a iniţiat Auroritatea Naţională de Formare în Sistem Dual, la sfârşitul anului trecut, care vine ca răspuns la necesarul de forţă de muncă. Noi organizăm ceea ce se cheamă şcoală profesională în sistem dual, adică într-un parteneriat public-privat şi de asta suntem prezenţi aici, la Forumul Ospitalităţii, să încercăm să le explicăm operatorilor economici diferenţele faţă de sistemul clasic. 

În ce constau aceste diferenţe?

Spre exemplu, în sistemul clasic în şcoala profesională sunt 800 şi ceva de ore iar în sistemul dual sunt 2.300, ceea ce înseamnă că în anul 1 de şcoală elevul are o zi de practică pe săptămână, în anul 2 trei zile pe săptămână, iar în anul 3 chiar patru zile pe săptămână. Adică fără o investiţie minimă în aceşti copii, prin plata unor burse la nivelul minim garantat de stat, adică de 200 de lei pe lună, nu avem cum să avem muncitorii calificaţi de care România are nevoie pe diverse domenii. Iar necesarul este extrem de mare. 

În ce măsură există interes pentru acest sistem? Care sunt reacţiile celor din piaţă?

Şi în toate discuţiile din diverse regiuni ale ţării, în măsura în care înţeleg şi care sunt facilităţile pe care le au operatorii şi care sunt beneficiile calificării forţei de muncă pentru că nu reuşesc să îşi acopere locurile libere, solicitarea este destul de mare. Noi suntem liantul între ce înseamnă operatori economici, şcoală - însemnând elevi şi părinţi, şi chiar reprezentanţii autorităţilor locale. Au înţeles că avem această de nevoie. Cererea este extrem de mare, rămâne să lucrăm şi la partea de promovare în rândul elevilor şi părinţilor. La nivelul anului 2018, şcolarizarea a fost cam la jumătate din cerere. Deci cererea este mult mai mare decât oferta, oferta însemnând copiii care reuşesc să se convingă că e un traseu, că e şansa unei cariere sau a unei profesii chiar bine plătite. Sunt operatori economici care oferă burse în cuantumuri mult mai mari decât acel minim de 200 de lei. 

Despre ce sume e vorba?

Sunt operatori economici care oferă burse de 600 de lei pe lună sau chiar de 1450 de lei pe lună plus garanţia locului de muncă, adică şcoala care îţi oferă nu un certificat sau o diplomă, ci îţi oferă un loc de muncă. 

Care sunt calificările pe care le pot obţine elevii după absolvire?

Vorbim de calificarea de nivel 3, muncitor calificat, la care au acces absolvenţii de opt clase până la vârsta de 26 de ani. Sunt domenii în care afluenţa a fost atât de mare încât au fost mai mulţi elevi înscrişi pe un loc. Acolo unde se întâmplă acest lucru, se organizează examen. Operatorul economic este implicat şi la intrarea lor în şcoală, la selecţie, cât şi la ieşire, la certificare. Iar idealul este să reuşim să înfiinţăm şcoli profesionale cu personalitate juridică, adică de sine stătătoare. Avem un singur exemplu în sensul acesta, la Braşov, Şcoala Germană Kronstadt, înfiinţată în 2012, care deja are aproape 1000 de elevi. 

Care este rata de angajare a absolvenţilor?

Ea depăşeşte 90%, iar retenţia este de peste 80%. Asta pentru că în condiţiile în care lucrează, în ultima zi de şcoală au încheiat contractul de practica iar de a doua zi se încheie contractul de muncă. 

În multe domenii se lucrează cu muncitori străini. De unde vin aceşti oameni?

Într-adevăr există o serie de operatori economici care aduc forţă de muncă din străinătate, majoritatea preferă să aducă muncitori din Taiwan, din China. Însă noi trebuie să facem în aşa fel încât părinţii şi elevii să înţeleagă că a face o şcoală profesională este un lucru bun, care asigură ulterior o meserie. Tot cu aceştia, putem acoperi golurile pe care le avem acum în sistem.