Fenomenul care nu poate fi oprit: exodul medicilor. Neurolog român în Germania: „Se va pleca în continuare din cauza situaţiei jalnice din spitalele româneşti”

Specialiştii susţin că în ciuda eforturilor, de altfel mici, pe care România le-a făcut în privinţa salariilor medicilor, exodul acestora va continua. 43.000 de doctori şi-au exprimat intenţia de a pleca din ţară începând cu 2007, statistică ce i-a îngrijorat pe oficiali. Aceştia au pus bazele unei strategii pentru resursele umane din sănătate.

Cele mai recente statistici făcute publice de Ministerul Sănătăţii arată nivelul dezastrului din sistemul de sănătate: din anul 2007 nu mai puţin de 43.000 de medici au solicitat acte pentru a lucra în străinătate.

Cifra avansată chiar de ministrul Vlad Voiculescu exprimă intenţia doctorilor de a părăsi sistemul de sănătate românesc, arătând astfel un adevărat fenomen care, spun specialiştii, nu poate fi oprit, în ciuda măsurilor care s-au luat în ultimii ani, respectiv majorările salariale. Efectele se văd la nivelul tuturor unităţilor sanitare din ţară, în special în cele orăşeneşti şi judeţene, care cu greu reuşesc să ocupe posturile pe care le scot la concurs.

Salariile mici, condiţiile mizere din spitale, lipsa materialelor sanitare şi pericolul de malpraxis îi determină pe doctori, în special pe cei tineri, să se îndrepte spre unităţile sanitare din străinătate imediat ce termină rezidenţiatul, pierderile pentru sistemul românesc fiind masive: 3,5 miliarde de euro a costat pregătirea zecilor de mii de medici care au ales să profeseze peste hotare.

„Chiar dacă nu toţi cei care au cerut aceste acte au plecat, aceste cifre sunt de natură să ne îngrijoreze. Pregătirea unui absolvent costă statul român 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul, care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari”, a atras atenţia ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, arătând spre incapacitatea statului român de a-i motiva pe absolvenţi suficient de mult încât să profeseze aici.

Nemulţumirile medicilor

Nemulţumirile sunt multe, salariul fiind în continuare principala motivaţie a celor care aleg să îşi desfăşoare activitatea în străinătate. Pe de altă parte, lipsa tehnologiei şi deficitul de materiale sanitare ajung şi ele să conteze mult în luarea unei astfel de decizii, arată profesorul Florian Popa, vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat.

„Toate aceste lucruri la un loc duc la o nesiguranţă. Sigur, în ultimii ani s-au făcut nişte eforturi, au mai crescut veniturile, altul era venitul unui doctor acum doi ani şi altul este venitul acum, însă nu putem face o comparaţie între nivelul salarizării de la noi şi cel din străinătate”, a explicat chirurgul, precizând că în ciuda acestor eforturi, absolvenţii de liceu intră în facultatea de medicină cu gândul de a emigra.

Iar statul nu are nicio modalitate de a-i obliga să rămână în ţară, subliniază şi profesorul Cătălin Cârstoiu, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală.

„E un fenomen care nu va putea fi oprit. Dorinţa noastră este ca ei să rămână aici, ne străduim să armonizăm curicula cu cea europeană şi să păstrăm în acelaşi timp şi specificul naţional, respectiv faptul că studenţii noştri intră în contact cu pacientul, ceea ce în alte ţări europene nu se întâmplă. Marea bucurie e când reuşeşti să aduci înapoi medici care au fost plecaţi în străinătate. De pildă, există două astfel de exemple la Spitalul Municipal din Bucureşti. Dar aceste cazuri sunt puţine, din păcate”, a arătat profesorul Cârstoiu.

Câţi medici lucrează în străinătate

Medicul a explicat că un alt motiv pentru care tinerii medici, dar şi cei cu mai multă experienţă aleg să plece e climatul profesional şi lipsa respectului faţă de breasla medicală. „Nu cred că întreg sistemul este definit de corupţie, e o apreciere greşită. Nici oamenii nu mai vin la fel de mult cu plicul la medic, nici medicul nu-l mai aşteaptă ca înainte”, a completat Florian Popa, subliniind că deşi au existat mai multe ipoteze prin care România să-şi păstreze medicii în ţară, respectiv contracte încheiate cu spitalul plătitor sau contracte între student şi facultate, ele nu s-au concretizat.

Şi doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România, susţine că exodul, în ciuda majorărilor de salarii, va continua. Potrivit acestuia, în momentul de faţă, 4.000 de medici români lucrează în Franţa, alţi 6.000 în Germania, 4.000 în Marea Britanie şi peste 600 îşi desfăşoară activitatea în spitalele belgiene.

„Spitalele mici nu-şi ocupă posturile, lucrează cu pensionari iar această penurie de medici se răsfrânge asupra pacienţilor, la fel cum şi lipsa de medicamente şi lipsa de materiale de sanitare tot asupra lor se răsfrânge, fiind nevoiţi să le cumpere ei. Iar medicii rezidenţi învaţă de la bun început că nu au pe ce să pună mâna în spitale, e un cerc vicios”, a explicat Borcean.

Ce conţine strategia de resurse umane

Pentru a-i stimula pe medici şi pentru a-i convinge să rămână în ţară, Ministerul Sănătăţii a pus bazele unui plan multuanual pentru dezvoltarea strategică a resurselor umane 2017 - 2020, care să ofere dezvoltare strategică pe patru domenii mari: guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Strategia mai prevede îmbunătăţirea şi simplificarea procedurilor de recrutare a personalului medical, îmbunătăţirea mediului de muncă a personalului medical, precum şi crearea şi implementarea unui mecanism eficient de planificare a resursei umane în sănătate.

Adevărul: Care au fost motivele pentru care aţi plecat din ţară?

Doctorul George Crivac: Am plecat, în primul rând, din cauza condiţiilor de lucru, insuficiente pentru desfăşurarea unui act medical decent, zilnic exista pericol de malpraxis. Am luat decizia în 2011, când aveam deja un rezidenţiat făcut în ţară.

De ce aţi optat pentru Germania?

Au cântărit mult faptul că acolo aveam toate condiţiile necesare, plus stabilitatea zilei de mâine, un salariu care te scuteşte de dileme legate de modul în care îţi plăteşti chiria, ce pui a doua zi pe masă sau dacă îţi ajung banii să îţi achiţi facturile. În clinica de neurologie unde lucrez nu se pune niciodată problema incapacităţii de a efectua un CT (computer tomograf - n.r.) sau un RMN (rezonanţă magnetică - n.r.) atunci când situaţia o impune.

Cum era în ţară?

Să vă dau un exemplu. În Bucureşti, tomografele din spitale erau mai mult stricate or atunci când îţi vine un pacient cu simptome de atac cerebral, nu poţi şti fără un CT dacă este ischemic sau hemoragic şi administrezi perfuzor cu heparină în speranţa că nu este accident hemoragic, caz în care pierzi pacientul. Acesta e un exemplu de malpraxis datorat sistemului.

Vor pleca medicii români în continuare?

Cu siguranţă se va pleca şi mai mult, din cauza situaţiei jalnice din spitalele româneşti, a salarizării precare, mult sub limita decenţei. De pildă, în Germania deficitul de medici este destul de mare, dar condiţiile de angajare au devenit mai dure decât cele din anii precedenţi. Pot să vă spun însă că medicii şi asistenţii români de aici sunt binevăzuţi.

Care sunt specialităţile pe care le preferă medicii români care părăsesc ţara?

Mai toţi medicii români vor chirurgie. Din păcate, în Germania se cere deja experienţă pe chirurgie, iar specialităţile cel mai uşor de găsit sunt neurologia, psihiatria şi medicina internă.