Federaţia asociaţiilor de părinţi: Declaraţia pe propria răspundere „nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor”

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi spune că declaraţia pe proprie răspundere pe care părinţii trebuie să o semneze pentru primirea copilului la şcoală şi care implică atragerea răspunderii penale "nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor", iar decizia ar trebui luată de cadrele medicale şcolare.

 De asemenea, reprezentanţii părinţilor cer Ministerului Sănătăţii să comunice situaţia copiilor diagnosticaţi cu COVID-19 de la debutul pandemiei şi până acum.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) atrage atenţia că declaraţia pe proprie răspundere care implică atragere răspunderii penale "nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor", arată hotnews.ro. "Ȋnţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ", afirmă reprezentanţii părinţilor.

Ei spun că Ministerul Sănătăţii ar trebui "să colaboreze faptic, nu doar scriptic", cu reprezentanţii administraţiei locale şi ai unităţilor de ȋnvăţământ, prin Consiliile de Administraţie, astfel ȋncât să fie ȋndeplinite ȋn totalitate cerinţele draftului emis, mai exact prin implicarea directă a unor reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP).

"Considerăm că rolul Ministerului Sănătăţii nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea unui document/draft fără asumarea de responsabilităţi, impunând doar direcţii pentru părinţi şi conducerile unităţilor şcolare fără a acţiona ȋn plan local, prin experţii Direcţiilor de Sănătate Publică", susţine Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi.

De asemenea, federaţia cere, într-o scrisoare trimisă ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, următoarele informaţii:

-situaţia referitoare la numărul de copii şi tineri (grupa de vârstă 2 – 19 ani) infectaţi cu SARS-CoV2 şi care au făcut COVID-19 de la ȋnceputul stării de urgenţă şi până acum:

-numărul total de cazuri pozitive;

-numărul copiilor şi tinerilor asimptomatici;

-numărul total de copii şi tineri cu boala manifestă;

-numărul de copii şi tineri cu boli asociate;

-numărul de copii şi tineri cu cazuri grave (ATI)/decedaţi;

-informaţii pe grupe de vârstă (2-6 ani – grădiniţă; 6-10 ani şcoală primară 10 –15 ani şcoală gimnazială 15 –19 ani liceu) bolnavi/ cu boli asociate/ cazuri grave (ATI)/ decedaţi;

-informaţii pentru fiecare judeţ ȋn ceea ce priveşte situaţia copiilor şi tinerilor infectaţi cu SARS-CoV2 care au făcut COVID-19.

-procentul de copii şi tineri din grupa de vârstă 2 –19 ani, raportat la numărul total de persoane bolnave de COVID-19, astfel:

-procentul de copii şi tineri (2 – 19 ani) asimptomatici, din numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

-procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme uşoare şi medii de boala COVID-19, din totalul de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

-procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme grave (internate ȋn ATI) raportat la:

-numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

-numărul total de persoane cu COVID-19 internate în ATI; o procentul de copii (2 – 19 ani) decedaţi din --numărul total de persoane decedate din cauza COVID-19.

intervalul de timp în care un copil/un tânăr din grupa de vârstă 2 -19 ani a fost internat ȋn spital, după cum urmează:

-numărul minim de zile de spitalizare;

-numărul maxim de zile de spitalizare;

n-umarul mediu de zile de spitalizare.

-studii realizate la nivel naţional, european sau prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la infectarea cu SARS-CoV2 a copiilor: cât de repede se infectează, cât de repede transmit virusul, dacă ȋl transmit etc., studii care pot ajuta părinţii să ȋnţeleagă mai bine posibilitatea ȋmbolnăvirii copiilor şi a transmiterii virusului către alţi copii sau adulţi.