Dunărea ar putea inunda Autostrada Soarelui
0După ce în statele vecine a cauzat cea mai mare catastrofă din ultimul secol, creşterea debitului Dunării ar putea produce pagube şi în România, inclusiv inundarea unei porţiuni din Autostrada Soarelui, avertizează oficialii.
Hidrologii au avertizat că Dunărea va înregistra şi în România debite crescute pe sectorul din aval de Porţile de Fier – Zimnicea, respectiv, judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, ce ar putea duce la depăşirea cotelor de apărare, avertizarea de cod portocaliu fiind valabilă până pe 26 mai, la ora 18.00.
Asta după ce oficialii au anunţat în cadrul comandamentului întrunit la Guvern, că această creştere ar putea cauza ruperea digului de apărare a bălţii Ialomiţa, ceea ce ar duce la inundarea unui segment din Autostrada Soarelui. Potrivit vicepremierului Liviu Dragnea, acest dig a fost deja erodat de apă cu 14 metri, în creştere cu şase metri faţă de ultima măsurătoare de joi, când oficialul a vorbit prima dată de acest risc.
„Dacă Dunărea va creşte – se aşteaptă o viitură puternică – şi dacă acest dig se rupe, există riscul serios să fie inundate Autostrada Soarelui, pe segmentul Feteşti-Cernavodă, conductele de transport ale societăţii Conpet, două linii de înaltă tensiune care merg la centrala nucleară Cernavodă, precum şi calea ferată Bucureşti-Constanţa“, anunţa Dragnea la sfârşitul săptămânii trecute. Ieri, însă, vicepremierul a revenit şi a precizat că au fost trimise utilaje care au pus bolovani mari de piatră pentru a acoperi zona afectată de debitul crescut al fluviului şi, oricum, debitele atinse vor fi mai mici decât cele prognozate iniţial.
Debitul maxim, atins joi
„Avem prognozate debite maxime care sunt în jurul la 13.500 de metri cubi pe secundă, debit la care se estimează că se va ajunge în data de 22 mai, şi nu mai avem varianta de a se depăşi digul, în schimb avem această viitură care va staţiona pe teritoriul românesc între patru şi cinci săptămâni. Nu mai avem riscul să depăşească digul, în schimb avem nişte riscuri generate de rezistenţa digului.
Digurile de-a lungul Dunării sunt de două zile sub observaţie pe toată lungimea din România, pentru a se afla dacă apar eroziuni“, a precizat vicepremierul. Reprezentanţii Hidroelectrica au atras atenţia că digurile de apărare aflate în aval de Porţile de Fier II au fost puternic solicitate de viitura din 2006, când Dunărea a înregistrat debitul maxim istoric: 15.800 metri cubi pe secundă.
Iniţial, informaţiile primite de autorităţile române din partea statelor vecine anunţau un scenariu destul de sumbru pentru ţara noastră. „La un moment dat se prognozau 17.200 de metri pe secundă a debitului Dunării, ceea ce ar fi însemnat că ar fi depăşit digurile şi trebuia să evacuăm zeci de localităţi”, a mai spus Liviu Dragnea, după comandamentul de urgenţă de la Guvern.
Catastrofă naturală în Balcani
Ciclonul Yvette, care a provocat pagube importante statelor vecine, se face responsabil şi pentru creşterea debitului Dunării de la noi. Serbia şi Bosnia se confruntă cu cele mai grave intemperii de peste un secol, precipitaţiile abundente din ultimele trei zile făcând cel puţin 44 de victime, potrivit surselor oficiale. Bilanţul în Serbia a ajuns la 16 morţi, descoperiţi după retragerea parţială a apelor, potrivit premierului Aleksandar Vucici. În Bosnia, autorităţile au anunţat cel puţin 27 de morţi, iar cele croate au anunţat un mort. „Oamenilor le este teamă de ce s-ar putea descoperi după retragerea apelor. Este cea mai gravă catastrofă naturală din ultimul secol“, a declarat premierul sârb în cadrul unei conferinţe de presă, citat de AFP.
Ţările balcanice sunt puternic afectate de cele mai grave inundaţii din ultimii 120 de ani, autorităţile ordonând evacuarea a zeci de mii de oameni, o bună parte dintre ei fiind în continuare sinistraţi. În ajutorul ţărilor din Balcani s-au mobilizat 14 din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, trimiţând atât hrană şi alimente pentru sinistraţi, cât şi experţi şi voluntari pentru a ajuta la evacuare şi gestionarea situaţiei de criză.
10 localităţi din Argeş, lovite de ape
În urma ploilor abundente care au căzut în judeţul Argeş în noaptea de vineri spre sâmbătă, 10 localităţi au fost afectate de inundaţii. Este vorba despre comunele Albota, Săpata, Lunca Corbului, Vedea, Bârla, Stolnici, Hârseşti, Bradu, Drăganu, Stolnici, dar şi despre municipiul Curtea de Argeş. În comuna Albota, o ploaie torenţială de numai 20 de minute a inundat peste 150 de gospodării, înregistrându-se precipitaţii de peste 70 de litri pe metru pătrat. În momentul viiturii, apa măsura peste un metru. De asemenea, în judeţul Argeş au fost compromise peste 2.000 de hectare de grâu şi de porumb.
15.800 de metri cubi pe secundă este cel mai mare debit înregistrat pe Dunăre, în 2006.
Mănăstirea Răteşti, înghiţită de pământ
Ploile din ultimele zile au provocat masive alunecări de teren pe dealul din satul Răteşti, judeţul Buzău, pe care se află mănăstirea cu acelaşi nume, lăcaş vechi de 300 de ani. Pereţii mai multor chilii, dar şi ai bisericii din incinta mănăstirii au crăpat şi pot oricând să se prăbuşească. Cea mai afectată este clădirea principală, Stăreţia, care este aproape ruptă în două. Cele 40 de măicuţe, multe dintre ele cu vârste de peste 70 de ani, au fost mutate temporar la aşezământul de batrâni al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, construit în vecinătate.
Mănăstirea urma să intre într-un amplu proces de restaurare, cu bani europeni, însă lucrările trebuie amânate din cauza instabilităţii terenului. În toamna anului 2013, mănăstirea obţinuse o finanţare europeană nerambursabilă de trei milioane de euro pentru consolidare şi restaurare, fiind primul aşezământ de cult din România care urma să fie reparat cu bani europeni. Lucrările vor fi însă amânate, până la găsirea unei soluţii de stabilizare a terenului.
Riscă să piardă finanţarea UE
Reprezentanţii Direcţiei de Cultură Buzău spun că ar fi un risc uriaş să se înceapă lucrările la Mănăstirea Răteşti prin programul european, întrucât dacă alunecările vor afecta în continuare clădirile, cei de la Bruxelles vor cere banii înapoi.
„Nu pot începe lucrările, până când dealul nu va fi stabilizat. Un proiectant, un inginer de rezistenţă şi un geolog au fost sâmbătă la Răteşti pentru a începe expertizele, iar în urma deliberării vor fi stabilite soluţiile tehnice. Va fi nevoie de un ajutor din rezerva statului, pentru a salva finanţarea europeană, de care depinde păstrarea în timp a mănăstirii. Este posibil ca lucrările de restaurare să se deruleze în paralel cu cele de consolidare a terenului“, a declarat Cristi Căţoi, directorul Direcţiei de Cultură Buzău.
Proiectul cu finanţare europeană pentru restaurarea complexului monahal de la Răteşti se va derula pe o perioadă de 20 de luni, lucrările urmând să fie realizate, în proporţie de 98%, cu fonduri europene, restul de 2%, fiind asigurat de Consiliul Judeţean Buzău.
Banii vor fi utilizaţi atât pentru biserică, clopotniţă şi chiliile maicilor, cât şi pentru lucrări de accesibilitate în zonă. „Se va avea în vedere asigurarea unor condiţii bune pentru turişti constând în locuri de parcare, centre de informare turistice cu o logistică modernă“, a declarat Luminiţa Mihailov, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est.
Mănăstirea Răteşti, important monument istoric, este atestată documentar în secolul al XVII-lea. La sfârşitul secolului al XVI-lea era doar un schit de călugări, având o biserică mică de lemn, închinată Sfintei Treimi.
Ştiri pe aceeaşi temă:
Autorităţile menţin avertizarea cod portocaliu de inundaţii pentru Dunăre, aceasta fiind valabilă până pe 26 mai, ora 18.00, pe sectorul aval Porţile de Fier - Zimnicea. Vizate sunt judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman. De asemenea, membrii comandamentului pentru situaţii de urgenţă s-au reunit la Palatul Victoria.
Se încarcă comentariile...
