Cine este ADF?

Fondată în 1994, pe fondul consolidării mişcării pentru drepturi civile ale minorităţilor în SUA, ADF s-a dezvoltat de-a lungul anilor, ajungând astăzi o organizaţie cu un buget de peste 46 de milioane de dolari, cu numeroase conexiuni cu politicieni din diferite state ale SUA, implicându-se direct în cele mai mediatizate cazuri privind drepturile gay, dreptul la avort sau permiterea simbolurilor religioase în şcoli.

În 2008, când statul California a refuzat să apere în faţa judecătorilor federali Proposition 8 (interzicerea căsătoriilor gay în California), ADF s-a erijat ca parte în proces, în favoarea acestui amendament. Cazul a ajuns până în faţa Curţii Supreme, ca Hollingsworth v. Perry.

În februarie 2017, Souther Poverty Law Center a desemnat Alliance for Defending Freedom ca fiind un grup de ură, pe baza acţiunilor acestora atât în SUA, cât şi în restul lumii.

În 2003, ADF s-a implicat în Lawrence v. Texas, faimosul caz care a dezincriminat homosexualitatea pe intreg teritoriul SUA. Aceeaşi organizaţie este responsabilă pentru redactarea amendamentelor de interzicere a căsătoriilor gay în statele Idaho (2005), Colorado (2006) şi South Carolina (2006).

Organizaţia a depus un amicus curiae până şi în infama decizie a Curţii Supreme a SUA, Citizens United, decizie care a permis corporaţiilor să sponsorizeze cu miliarde de dolari politicieni şi campaniile lor electorale. Implicarea ADF în cazuri împotriva Obamacare este de asemenea cunoscută. ADF a fost prezentă şi în cazul Terri Schiavo, privind eutanasia pacienţilor în moarte clinică. În februarie 2017, Souther Poverty Law Center a desemnat Alliance for Defending Freedom ca fiind un grup de ură, pe baza acţiunilor acestora atât în SUA, cât şi în restul lumii.

ADF a fost criticată în 2013 pentru implicarea lor în criminalizarea homosexualităţii în Belize, apărând legislaţia colonială anti-sodomie, iar Benjamin Bull, director global al ADF, a lăudat public decizia Curţii Supreme a Indiei de a criminaliza homosexualitatea. Acelaşi grup a avut întâlniri cu fostul premier conservator australian Tony Abbot.

Şeful ADF, Alan Sears, este cunoscut pentru faptul că a condus, în administraţia Ronald Reagan, o comisie privind pornografia, iar în 2003 a publicat cartea „The Homosexual Agenda: Exposing the Principal Threat to Religious Freedom Today” (Agenda homosexuală: principalul pericol împotriva libertăţii religioase astăzi).

ADF în Europa

Prezenţa Alliance Defending Freedom în Europa nu este ceva nou. În 2013, ADF s-a implicat direct în campania de limitare a dreptului la avort în Irlanda. 

În 2015, Human Rights Watch a condamnat legăturile dintre Alliance Defending Freedom şi susţinătorii interzicerii căsătoriilor gay în Slovacia. Alianţa pentru Familie, echivalentul Coaliţiei pentru Familie în Slovacia, la acea vreme, a primit consultanţă de la ADF, aceştia depunând şi un amicus curiae la curtea constituţională slovacă. Roger Riska, directorul european al ADF a declarat atunci: „Slovacii ar trebui să aibă libertatea să prezerve căsătoria şi familia dacă doresc (…) acest referendum va permite slovacilor să afirme primatul legii slovace şi al valorilor sociale care sunt importante pentru slovaci”. 

În Croaţia găsim ADF încă din anul 2009, când acelaşi Roger Kiska salută interzicerea educaţiei sexuale în şcoli şi promova legislaţie pro-abstinenţă. În numele ADF, Kiska semnează şi o scrisoare publică în 2013, alături de alte 76 de organizaţii conservatoare, în sprijinul referendumului de interzicere a căsătoriilor gay în aceeaşi Croaţie.

Documentele publice privind taxele plătite de ADF arată că de-a lungul anilor bugetul alocat zonei Europa a crescut constant, de la 321.000 de dolari în 2010, la 775.000 de dolari în 2011, la 1.120.000 de dolari în 2012, ajungând în 2014 la aproape 2 milioane de dolari 

Alliance Defending Freedom s-a implicat în 2014 în organizarea în Rusia a Congresului Mondial al Familiilor, congres anulat ulterior pe fondul olimpiadei de iarnă de la Sochi şi a protestelor internaţionale privind legislaţia împotriva propagandei gay emisă de regimul Putin. Mai mult, Benjamin Bull, reprezentând ADF, s-a întâlnit în acelaşi an cu Yelena Mizulina, una dintre principalele voci ale legislaţiei anti-gay din Duma de stat.

Focusul pe Europa al Alliance Defending Freedom se vede şi în documentele financiare ale organizaţiei. Documentele publice privind taxele plătite de ADF arată că de-a lungul anilor bugetul alocat zonei Europa a crescut constant, de la 321.000 de dolari în 2010, la 775.000 de dolari în 2011, la 1.120.000 de dolari în 2012, ajungând în 2014 la aproape 2 milioane de dolari (vezi documentele ataşate). Datele pe anii 2015 şi 2016 nu sunt încă disponibile. Sumele se duc în principal pe consultanţă juridică.

În 2013 şi 2015, ADF International a depus memorii în parlamentul României împotriva adoptării proiectului legislativ privind parteneriatul civil. 

În România, Alliance Defending Freedom este implicată în acţiuni de restrângere a drepturilor persoanelor LGBT încă din 2009, la modificarea Codului Civil, interzicerea căsătoriilor gay. Într-un comunicat de presă din acea vreme, ADF şi amintitul Roger Riska, directorul european al organizaţiei, se laudă cu colaborarea cu Alianţa Familiilor din România. În 2013 şi 2015, ADF International a depus memorii în parlamentul României împotriva adoptării proiectului legislativ privind parteneriatul civil. Mai nou, Coaliţia pentru Familie se plimbă prin ţară alături de avocata Alina Portaru, care reprezintă Alliance Defending Freedom. În 2016, când Curtea Constituţională analiza iniţiativa legislativă de modificare a articolului 48 din Constituţie privind familia, ADF a depus un amicus curiae pe lângă Curte, argumentând în favoarea iniţiativei. 

Se prea poate ca informaţiile pe care vi le propun să fie dense şi dificil de urmărit. Cu toate acestea, cred că este de datoria mea să expun anumite legături între organizaţii conservatoare din SUA şi diverse mişcări îndreptate împotriva persoanelor LGBT din întreaga lume. Este vorba despre realităţi publice şi implicări publice ale unor grupuri bine finanţate, în suprimarea drepturilor cetăţenilor LGBT. Coaliţia pentru Familie se aliază cu astfel de grupuri (despre Liberty Counsel am scris în trecut), primeşte consultanţă juridică, foloseşte astfel de alianţe pentru a pune presiune pe instituţiile statului român. Cu toate acestea, se pune întrebarea: ideologia cui o importăm în numele „familiei tradiţionale”?