De ce nu îşi vaccinează românii copiii. Psiholog: „Au o prea mare, uneori deformată, frică de moarte“

Cazurile de COVID-19 la copii s-au înmulţit după începera şcolii

Doar 7,5% din cei 290.000 de părinţi care au completat chestionarele distribuite în şcoli privind intenţia de vaccinare anti-COVID a elevilor, la şcoală, au răspuns că vor să îşi vaccineze copiii, potrivit ministrului interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

77,5 dintre părinţi au răspuns cu „Nu”, iar 15 la sută sunt indecişi. Asta înseamnă că circa 22.000 de elevi pot să se vaccineze, 44.000 sunt indecişi şi 224.000 de elevi nu se vor vaccina. Cîmpeanu a precizat că datele celor 22.000 de elevi care şi-au exprimat intenţia de vaccinare vor fi transmise Comitetului de coordonare a vaccinării, pentru a fi organizate echipe mobile care să meargă în şcoli şi să îi vaccineze pe copii.

„Avem un procent impresionant de părinţi care nu sunt de acord cu vaccinarea copiilor: 77,5%. Adică 8 din 10 părinţi. M-ar interesa să cunoaştem vârsta copiilor acestor părinţi, sunt părinţi de adolescenţi sau părinţi de copii de vârstă de 12 ani. De ce contează acest aspect? Deoarece adolescenţii care se apropie de 18 ani sunt mult mai deschişi şi încrezători faţa de vaccinare. Cunosc cazuri, şi nu puţine, de adolescenţi care nu sunt de acord cu părinţii lor neimunizaţi şi, cu toată opoziţia acestora, s-au vaccinat imediat după ce au făcut 18 ani. Pe de altă parte, este în totalitate justificată responsabilitatea părinţilor faţă de sănătatea copiilor, îngrijorarea lor şi mai ales temerile lor. Însă sănătatea copilului ar trebui să primeze în faţa convingerilor părinţilor. Un părinte responsabil poate spune:«eu nu mă vaccinez, dar vreau să ştiu şi accept dorinţa ta». Este încurajator că apar cazurile noi de familii care se vaccinează părinţi şi copii, persoane care conştientizează riscurile. Din păcate, însă, există o categorie de părinţi care nu este deschisă la dialog, care respinge în totalitate vaccinarea, care nu acceptă niciun argument, persoane care ajung la astfel de manifestări, culmea, din cauza faptului că au o prea mare mare, uneori deformată, frică de moarte”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

Soluţii disperate pentru a-i apăra pe elevi de COVID-19

Unii părinţi şi profesori, speriaţi de numărul tot mai mare al cazurilor de COVID-19, apelează la soluţii cu adevărat disperate. Pentru că rata de infectare de la nivelul localităţii a fost decuplată de decizia de a trece şcoala la cursuri online, directorii şcolilor din Caracal, judeţul Olt, oraş în care rata de infectare este 7,2 la mia de locuitori, au decis să-i ceară primarului localităţii să înainteze prefectului judeţului solicitarea lor de a suspenda cursurile faţă în faţă. Sunt şcoli în care peste un sfert dintre clase deja sunt în online, pentru că au apărut cazuri pozitive atât la elevi, cât şi la profesori, şi se pune problema cine susţine orele. „Nu înţeleg cum la 2 la mie am închis şcoala şi la 10 la mie n-o închidem. Dacă se extind infectările în rândul profesorilor, nu mai avem cu cine să lucrăm, efectiv, nu am de unde să import cadre didactice care să predea copiilor. (…) Nu-mi doresc să fac şcoală online, eu îmi doresc predare fizic, dar în condiţiile date cred că este o soluţie“, a declarat prof. Liviu Mitroi, directorul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul“, unitate şcolară cu peste 800 elevi şi cu peste 90% personal vaccinat. 

La sfârşitul săptămânii trecute, o profesoară de Limba Română din Caracal a fost răpusă de COVID-19, iar acest eveniment nefericit a cântărit în decizia profesorilor de a solicita trecerea în online cel puţin pentru o săptămână. 

Părinţii caută şi ei soluţii şi sunt dispuşi, unii dintre ei, chiar să-şi retragă copiii din sistemul public. Doar că în România conceptul de homeschooling, posibil în alte ţări, nu a fost implementat, iar opţiunea pentru şcoala online nu există decât în cazul infectării. Un părinte a apelat pe Facebook pentru soluţii. „Spuneţi că plecaţi din ţară şi solicitaţi eliberarea foii matricole în vederea înscrierii la şcoală în altă ţară. Ori mai puteţi face rost de o evaluare psihologică cu un diagnostic CES (ADD, ADHD) care recomandă şcoala de acasă, sub îndrumarea unui părinte“, a fost una dintre recomandările primite. „Fără să mint nu merge?“, s-a arătat indignat părintele.