Cultura, arză-o-ar focul!
0
Paradoxal, într-o realitate în care majoritatea tinerilor sunt mai atraşi de subcultură, de nonvalori, de diverse trenduri nocive, constatăm că mulţi alţi români simt şi resimt nevoia unei culturi adevărate de care însă, puţini au parte.
Cultura e puterea cea mai tare de pe pământ şi e o cetate nouă a unităţii naţionale.
Simion Bărnuţiu
Cultura înseamnă lărgirea minţii şi a spiritului.
Jawaharlal Nehru
Cultura îl înnobilează pe om, sub influenţa culturii omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele. Noi neglijăm bogăţia spirituală, propunându-ne drept sarcină principală goana după bogăţia materială.
Rabindranath Tagore
Există milioane de citate pe lumea asta, atât ale unor celebrităţi din varii domenii, cât şi ale unor anonimi. Am ales doar trei citate ale unor mari personalităţi ale epocii, dar a căror gândire a răzbit şi s-a înrădăcinat peste timp în conştiinţele oamenilor.
Câtă cultură mai au românii din ziua de azi când mulţi dintre ei sunt preocupaţi doar de asigurarea supravieţuirii pentru ziua de mâine sau luptă cu ardoare să ajungă în vârful demnităţilor, al puterii şi bogăţiei, urcând pe scara inversată a valorilor morale?
Câtă cultură şi educaţie acumulează tinerii din ziua de azi, când mare parte din ei sunt preocupaţi cu lucruri materiale, cool, la modă printre ei, când sunt dopaţi non-stop cu subcultură pe toate canalele media posibile şi imposibile?
Câtă cultură mai au unii când o văd doar ca pe o afacere, ca pe un business, ca pe o modalitate de îmbogăţire de pe urma ei?
Câtă cultură mai avem cu toţii şi câtă nevoie de cultură avem în realitatea în care scara valorilor umane începe să piardă în faţa prostiei şi inculturii din ce în ce mai pregnante în societatea românească - şi nu numai?
Sunt persoane, pe care dacă le întrebi ce carte mai citesc sau au citit, se uită urât la tine de parcă le-ai fi luat boii de la bicicletă, alţii râd tâmp, unii sunt sinceri şi cei mai puţini se ruşinează că n-au mai pus mâna pe o carte de nu ştiu câtă vreme.
Există oameni cu pretenţii de intelectuali, cu aspiraţii spre a ajunge buricul pământului, dar care o trântesc de crapă în spaţiul public, arătând cu degetul şi ţipând tare „Fascistul ăla!”
Cu toate acestea, mai sunt şi români care au nevoie de cultură: unii învaţă şi acumulează în instituţii, şcoli, biblioteci, universităţi; alţii citesc câte o carte, văd câte un film, simt nevoia de artă, de frumos nu doar ca şi consumatori, dar şi creatori. Spre mirarea mea, tot mai mulţi români încep să posteze pe Internet poezii proprii, încercări literare, picturi, sculpturi, fotografii proprii sau ale artiştilor consacraţi. E drept, nu toate se pot numi creaţii artistice, dar, cu toate acestea, se vede că simt nevoia de frumos, de artă.
A devenit ceva cotidian ca în metrou sau în alte mijloace de transport din marile oraşe să vedem oameni, atât adolescenţi, cât şi adulţi, citind cărţi de tot felul sau ascultând muzică. De câţiva ani încoace, iubitorii de cultură aşteaptă cu sufletul la gură manifestarea culturală numită Noaptea Muzeelor, care are loc o dată pe an, luând cu asalt aceste instituţii pe care le ignoră în restul anului. Şi bibliotecile, părăsite multă vreme, au început să fie căutate mai des în ultimul timp.
Paradoxal, într-o realitate în care majoritatea tinerilor sunt mai atraşi de subcultură, de nonvalori, de diverse trenduri nocive, constatăm că mulţi alţi români simt şi resimt nevoia unei culturi adevărate de care, însă, puţini au parte.
Noul blog, „Cultura, arză-o-ar focul”, se doreşte a fi un canal media care să vină în sprijinul tuturor iubitorilor de cultură cu informaţii din toate domeniile acesteia: de la educaţie la arte, de la articole, prezentări de cărţi la interviuri, reportaje. Atât cât se va putea.
Le propun tuturor celor însetaţi de cultură să-mi vină alături şi împreună să facem un lucru frumos şi înălţător spiritual, nu doar pentru români, ci şi pentru oricine doreşte acest lucru.
Se încarcă comentariile...
