CSM solicită reevaluarea codurilor civile şi penale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat un raport critic asupra noilor coduri, sesizând că acestea nu au avut întotdeauna un impact social benefic. Experţii CSM propun refacerea codurilor pentru a evita situaţiile din ultimul timp, când deciziile Curţii Constituţionale „au schimbat filosofia unor întregi instituţii ale noilor coduri“.

Raportul CSM, citat de Agerpres, arată că „nu întotdeauna noile dispoziţii din Codul Penal sau din Codul de Procedură Penală au avut un impact social benefic“.

În opinia autorilor raportului, ar trebui să se analizeze dacă reglementarea noţiunii de „împacare“ drept cauză care înlătură răspunderea penală nu ar putea constitui o încurajare a fenomenului infractional.

În raport se mai arată că numărul infracţiunilor de vătămare corporală din culpă înregistrate pe rolul organelor judiciare a scăzut, însă această diminuare nu îşi găseşte corespondent în realitatea socială. Situaţia ar fi determinată de modificarea condiţiilor de incriminare, cum ar fi infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, rămânând în afara protecţiei oferite de legea penală fapte deosebit de grave prin prisma prejudiciului suferit de victime.

Autorii documentului mai apreciază că succesul unor proceduri reglementate de Noul Cod de Procedura Penala, reflectat în gradul de soluţionare a cauzelor penale, este discutabil, deşi iniţial se aprecia că se vor recupera mai uşor prejudiciile de către victimele infracţiunilor.

Activităţile din cadrul instanţelor şi parchetelor au fost afectate

Raportul menţionează şi cazuri în care sunt cheltuite inutil resurse umane şi materiale: "Numărul acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei încheiate este cu mult mai redus în raport cu numărul trimiterilor în judecată, procedura este dominată de formalism, încheierea acordului presupunând formalităţi multiple, iar în cazul în care instanţa sesizata respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, procedura este reluată, cu cheltuirea unor resurse umane şi materiale inutile, iar scopul instituţiei nu pare a fi atins".

Concluzia raportului nu lasă loc la interpretări: „toate acestea au grevat negativ activitatea instanţelor şi parchetelor. Ca şi expectanţa justiţiabililor“.

Astfel, „o reevaluare a noilor coduri şi a tuturor instituţiilor acestora este necesară“, consideră comisia care a întocmit raportul.  "Date fiind recentele şi multiplele decizii ale Curţii Constituţionale, parte din ele schimbând practic filosofia unor întregi instituţii ale noilor coduri, cu impact direct asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor instituţiilor acestora din perspectiva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ale concordanţei acestora cu Constituţia României, în lumina şi a practicii recente a Curţii Constituţionale. Este în interesul cetăţeanului ca implementarea noilor coduri să cunoască predictibilitate şi certitudine în aplicarea lor", se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri — Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.

Autorii consideră că reevaluarea codurilor din această perspectivă ar trebui să fie făcută sub egida Institutului Naţional al Magistraturii, cu implicarea profesorilor de drept.

Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.