Cristian Buşoi: „Românii îşi vând şi casele pentru a se trata în străinătate“
0
Invitat la Adevărul Live, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a declarat că pentru a se trata la spitale din UE românii sunt dispuşi să facă credite şi să-şi vândă locuinţele.
Sumele cheltuite de stat pentru tratamentele efectuate de români în spitalele din străinătate sunt în creştere de la an la an. Şi, cu toate că cifrele sunt îngrijorătoare, fenomenul nu poate fi catalogat drept unul de masă, susţine medicul Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Astfel, „dacă în 2010 plăteam cam 5 milioane de lei, adică un milion şi ceva de euro, pe decontarea tratamentelor realizate în baza cardului european de sănătate, în 2012 am ajuns să plătim 43 de milioane. Pe formularul E112, în 2010 am plătit 636 de mii de lei, în 2012 am plătit aproape 10 milioane“, a explicat Buşoi.
Cu toate acestea, preşedintele CNAS nu se aşteaptă la un exod al pacienţilor români în ţările membre ale Uniunii Europene (UE) odată cu intrarea în vigoare a Directivei privind serviciile medicale transfrontaliere. „Directiva a fost deja implementată într-un fel, prin ordinul preşedintelui CNAS, dar în mod formal trebuie o lege, pe care o vom avea la sfârşitul lunii noiembrie“, a precizat doctorul.
Concret, în acest moment Directiva care le permite românilor să se trateze în occident nu este funcţională. Însă oficialul avertizează că atunci când va intra în vigoare, pacienţii vor avea de scos din buzunar difereţe mari între costul real şi costul decontat de CNAS. La acestea se adaugă, în cele mai multe situaţii transportul şi cazarea, care nu sunt acoperite de stat.
„Sunt trei posibilităţi mari de a face tratamente în străinătate: pentru tratamentele în regim de urgenţă, este de ajuns cardul european de sănătate. Nu-l costă nimic pe pacient şi noi plătim direct spitalului respectiv costul real al serviciului de acolo. Pentru un tratament care nu este disponibil în România – că nu se poate face deloc sau că există o listă de aşteptare sau că nu e disponibil în acel moment – se eliberează formularul E112 sau S2 înainte ca pacientul să plece în străinătate, iar noi acoperim tot costurile reale de acolo. Iar pentru orice tratament pe care pacienţii îl pot face în România, dar preferă să-l facă în străinătate, ei fac tratamentul, plătesc factura şi contravaloarea o plătim noi acelui pacient până la nivelul de preţ din România“, spune preşedintele CNAS.
Cristian Buşoi susţine că sunt români care pentru a se trata în străinătate au ales să-şi vândă chiar şi casele. „Aţi fi surprinşi să vedeţi ce sunt în stare să facă românii pentru a se trata în afară. Unii au făcut credite la bănci, alţii au ajuns în situaţia de a-şi vinde casele pentru a afla opinia unui specialist străin. Practic, Directiva nu se adresează neapărat pacienţilor cu venituri peste medie”, arată medicul.
Datoriile către spitalele din UE, achitate în 2014
„În bugetul pentru anul viitor sunt prevăzuţi 535 de milioane de lei pentru închiderea tuturor datoriilor către spitalele europene, în valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei“, a mai spus Cristian Buşoi. Până acum s-au înregistrat cazuri sporadice de pacienţi români refuzaţi de medicii străini, dar „semnalele se înteţesc“, subliniază Buşoi. De aceea, până la sfârşitul acestui an se vor achita circa 148 de milioane de lei din suma totală.
De asemenea, el a precizat că din bugetul alocat în 2013 pentru a plăti tratamentele în străinătate nu toţi banii vor merge în direcţia stabilită. „O mică parte probabil că o vom redistribui către spitalele din România“, potrivit preşedintelui CNAS.
Greva, impact negativ major
În ceea ce priveşte faptul că peste 70.000 de angajaţi din sistemul de sănătate sunt dispuşi să intre în grevă generală la sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele CNAS spune că o astfel de acţiune ar pune, într-adevăr, numeroase probleme, în primul rând pacienţilor.
„CNAS priveşte cu o anumită preocupare acest fenomen. Evident că dacă va fi cazul unei greve generale, lucrurile vor fi foarte grave şi vor avea un impact negativ major asupra pacienţilor“, a explicat doctorul Cristian Buşoi.
Acesta a adăugat că multe dintre revendicările angajaţilor din sistem sunt rezonabile. „Este necesar să vedem în ce măsură sunt şi sustenabile din punct de vedere al bugetului şi al felului în care România îşi poate permite să cheltuiască pe serviciile de sănătate“, a completat medicul.
Legat de cei 670 de lei pe care îi vor primi medicii rezidenţi care au un salariu brut sub pragul de 3.000 de lei, preşedintele CNAS a apreciat suma ca nefiind una spectaculoasă. „Bursele pe care le vor primi sunt, totuşi, un pas înainte. În România, veniturile oficiale ale medicilor, chiar şi ale celor seniori, nu intră în competiţie cu cele pe care le obţin medicii din străinătate, unde se ajunge chiar şi la salarii de 15.000 de euro pe lună“, a afirmat doctorul, care a adăugat că statisticile privind exodul medicilor sunt alarmante.
Vom avea carduri de sănătate de la anul
Referitor la cardul de sănătate, Cristian Buşoi a explicat că românii vor primi acest document, cel mai probabil în prima jumătate a anului viitor şi că furnizorii care nu vor achiziţiona cititoarele de card nu îşi vor mai putea deconta serviciile.
„Distribuţia va fi făcută în două etape. Pentru început, vom distribui şapte milioane de carduri, pentru a vedea câte dintre ele se întorc, dacă adresele sunt corecte, ulterior urmând a distribui şi restul cardurilor. Banii sunt deja prevăzuţi în bugetul pentru anul viitor“, a spus Buşoi.
Potrivit acestuia, fraudele din sistemul de sănătate vor fi eliminate cu ajutorul acestui instrument, un rol major în depistarea lor avându-l şi dosarul electronic al pacientului, proiect care se va finaliza, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului 2014.
Se încarcă comentariile...
