Coronavirus: Contactele între oameni rămân limitate

Cum va evolua situaţia din Germania în contextul creşterii şi aici a incidenţei? Potrivit cercetătorilor, evaluarea individuală a riscurilor va decide comportamentul oamenilor în această a doua toamnă de pandemie.

Nu se mai merge la cinema. Ori la concerte. Colegii nu mai beau o cafea împreună. Chiar şi după un an şi jumătate de la debutul crizei, mulţi germani îşi limitează drastic contactele, după cum relevă un studiu, intitulat ”Monitorul de Contacte”, întocmit de un grup de cercetare coordonat de cercetătorul în domeniul complexităţii, Dirk Brockmann, de la Universitatea Humboldt din Berlin (care este şi consultant al Institutului Robert Koch, autoritatea naţională de sănătate din Germania). 

Brockmann şi colegii săi au analizat date GPS anonime colectate de la peste un milion de telefoane mobile din Germania. În cazul în care două dispozitive se aflau în acelaşi loc - o zonă definită ca având o dimensiune de opt metri pătraţi - timp de cel puţin două minute, acestea erau considerate contact. Înainte de începerea pandemiei, fiecare utilizator de telefon mobil avea în medie aproximativ 20 de astfel de contacte pe zi.

Cifra creşte încetişor

Prof. Dirk Brockmann, de la Universitatea Humboldt din Berlin

”Acum, numărul contactelor este la jumătate”, spune Brockmann, într-un interviu acordat DW. ”Este foarte probabil ca această tendinţă să aibă legătură cu faptul că încă nu mergem la restaurant atât de des, nu participăm încă la evenimente unde există multe contacte”. Numărul de contacte creşte din nou în direcţia normalităţii, ”dar foarte lent, mai lent decât ritmul în care au fost reduse contactele în primul val de coronavirus”, explică expertul. 

În martie 2020, în decurs de două săptămâni, numărul mediu de contacte între oameni a scăzut rapid. La fel şi rata de infectare, care indică numărul mediu de oameni pe care o persoană infectată îi contaminează. Până la 25 martie 2020, când Bundestag-ul, camera inferioară a Parlamentului german, a activat ”situaţia epidemică de anvergură naţională”, germanii îşi reduseseră deja contactele la o medie de mai puţin de nouă contacte pe zi.

”Deşi nu a fost cel mai mare val, oamenii au reacţionat rapid, cu intensitate, într-o situaţie de pandemie, plină de necunoscute, care bătea la uşă”, spune Brockmann. În consecinţă, percepţia personală a riscului a jucat un rol esenţial, mult mai mare decât măsurile politice de tip lockdown, precizează expertul. 

”Sfârşitul tuturor restricţiilor”

Restricţiile ar putea fi eliminate treptat, potenţialul viitor guvern federal, alcătuit din social-democraţi, ecologişti şi liberali, intenţionând să pună capăt "situaţiei epidemice de anvergură naţională” după 25 noiembrie. 

”Măsuri precum închiderea şcolilor, lockdown-ul şi interdicţia de părăsire a domiciliului nu vor mai fi susţinute în niciun caz de noi (social-democraţii, n.r), în situaţia actuală ele fiind disproporţionate”, a declarat Dirk Wiese, din partea grupului parlamentar SPD din Bundestag. 

Distanţare fizică şi la examenul de bacalaureat (Germania)

Cu toate acestea, până în primăvara anului viitor, landurile federale vor putea să activeze măsuri precum regulile de distanţare sau obligativitatea de purtare a măştii. Totuşi, ”există un sfârşit absolut al tuturor măsurilor şi toate acestea se vor încheia până la începutul primăverii, cel târziu la 20 martie 2022”, a declarat Marco Buschmann, deputat FDP. 

Societatea oboseşte

Cu toate acestea, indiferent de măsurile politice, comportamentul individual va continua să fie ghidat, cel puţin parţial, de propria percepţie a riscului. 

În cazul în care rata de incidenţă scade, oamenii vor intra din nou în contact mai strâns unii cu alţii. ”Însă dacă incidenţa creşte vertiginos, aşa cum se întâmplă acum, oamenii vor fi mai precauţi pentru că se tem, pe bună dreptate, de infectare”, este convins Brockmann, care vorbeşte despre o corelaţie între modul de a se comporta şi incidenţă. 

Sociologul mai spune că, după un an şi jumătate de pandemie "există şi manifestări de oboseală, pe măsură ce societatea se adaptează la situaţie”.  

Expertul recomandă distanţarea şi masca

Ţinând cont de varianta Delta a virusului, mai contagioasă, Brockmann recomandă în continuare oamenilor să păstreze distanţa şi să poarte mască de protecţie, lucru valabil şi pentru persoanele vaccinate. Acestea din urmă au protecţie împotriva formelor grave de boală, ”dar probabilitatea de a fi infectat nu este redusă cu sută la sută, existând încă un risc minim de a purta virusul, fără a sesiza acest lucru”. 

Oraşul Köln, în timpul lockdown-ului

Pentru studiile lor, Brockmann şi colegii acestuia utilizează nu numai date anonime de telefonie mobilă, ci şi informaţii livrate de la aparatele de monitorizare a parametrilor fizici pe care utilizatorii le furnizează în mod voluntar. Acest lucru este în curs de extindere. În cadrul aşa-numitei donaţii de date, utilizatorii pot participa acum şi la studii ştiinţifice. 

Donarea voluntară de date cu ajutorul smartphone-ului

Prin intermediul telefoanelor inteligente, cei peste jumătate de milion de donatori voluntari de date pot participa la sondaje în cadrul cărora se pun întrebări şi despre aspectele psihologice ale pandemiei. Brockmann, cercetător în domeniul complexităţii, lucrează la studiu alături de Cornelia Betsch, profesor de psihologie. 

Astfel de abordări interdisciplinare întâmpină adesea dificultăţi în Germania, spre deosebire de SUA. Însă pentru Brockmann, această strategie este esenţială: ”Pandemia în sine este în primul rând un fenomen psihologic”, având legătură cu relaţiile interpersonale - contactele dintre oameni – şi, mai nou, şi cu reticenţa ridicată a germanilor faţă de vaccinare în această fază a pandemiei.

Prin munca lor, cercetătorii vor să contribuie la prevenirea repetării greşelilor făcute de responsabilii germani în ultimii un an şi jumătate. În cele din urmă, tot clasa politică este cea care trebuie să acţioneze. Mesajul cercetătorului de la Universitatea Humboldt din Berlin pentru responsabilii politici: ”Comunicarea este cel mai important lucru într-o pandemie!”

Peter Hille - Deutsche Welle