Copiii internetului. Conectaţi la tehnologie, deconectaţi de familie

Imagine de arhivă

Un procent ridicat al copiilor din România preferă internetul în locul timpului petrecut cu familia sau cu prietenii, fapt ce afectează relaţia cu părinţii şi poate duce chiar la dependenţă psihică, atrag atenţia specialiştii.

Peste 30 % din copiii români cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani au petrecut mai puţin timp cu familia, prietenii sau făcând lucruri pentru şcoală pentru a sta pe internet, iar 28% din copii declară că au încercat, fără să reuşească, să petreacă mai puţin timp online. Mai mult, 13% din copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvenţă ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online. Acestea sunt rezultatele celui mai recent studiu realizat de Salvaţi Copiii, în 2018 şi publicat recent. Psihologii trag un semnal de alarmă şi spun că accesul la tehnologie al copiilor trebuie să fie cu măsură, altfel duce la dependenţă şi efecte negative asupra dezvoltării acestora.

Studiul relevă o realitate şi mai alarmantă: 40% din copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 23% că nu s-au simţit în largul lor atunci când nu au avut acces la internet, iar aproape 13% din copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvenţă ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online.

Ce pot face părinţii

Răspunzători pentru  timpul ridicat pe care copiii şi adolescenţii îl petrec pe telefon sau tabletă sunt părinţii, susţin psihologii. „Permisivitatea părinţilor şi dorinţa lor de a fi lăsaţi în pace de către copii şi a sta liniştiţi, ştiindu-i pe cei din urmă în siguranţă, sunt cauzele pentru care copiii ajung să petreacă mult peste timpul optim pe internet. Astfel, copilul învaţă astfel să se refugieze în lumea virtuală, fără a avea vreo altă alternativă”, consideră psihologul Keren Rosner.  Părinţii ar trebui să conştientizeze toxicitatea acestui comportament şi consecinţele pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării copiilor şi să găsească totodată soluţii, interzicerea totală a telefonului sau a tabletei nefiind recomandată, spun psihologii. 

Aceştia atrag atenţia că participarea părinţilor la viaţa copilului şi implicarea acestuia în activităţi comune cu copilul sunt activităţi vitale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor şi adolescenţilor. „Petrecerea timpului părintelui împreună cu copilul înseamnă timpul de calitate, acordat în totalitate de către părinte copilului - disponibilitatea părintelui de a fi acolo fizic, la nivel mental, dar şi emoţional - a fi prezent aici şi acum în jocul copilului pentru că jocul are rol stimulativ asupra copilului. Jocul îl implică pe copil fizic, psihic, emoţional”,  arată psihologul Irina Turcu. 

Specialiştii recomandă părinţilor să ajungă la comun acord cu copiii asupra unui număr de ore fix dedicat internetului, iar în restul timpului să vină cu propuneri şi variante de petrecere a timpului împreună. „Folosirea tabletei sau telefonului poate fi intermediată între două activităţi, ca activitate de relaxare sau de completare a studiilor şcolare. Părintele trebuie să nu fie tolerant atunci când adolescentul insistă să stea mai mult timp pe tabletă decât cel negociat, ci să fie ferm şi să înţeleagă că nu interzicerea accesului la internet prin ton ridicat şi ceartă este soluţia, ci oferirea de variante de activităţi de interes pentru acesta”, precizează psihologul Keren Rosner. „De multe ori, copiii şi adolescenţii nu sunt lăsaţi să se exprime, sunt întrerupţi sau puşi la punct de către părinţi, aşa că aleg să se refugieze pe internet, unde nu îi întrerupe şi nu îi ceartă nimeni. Adolescenţa este o perioadă în care copilul trece prin multe schimbari hormonale, fizice şi la nivel cognitiv, plus că simt nevoia lor de a se identifica, de a experimenta, a-şi testa limitele”, subliniază şi Irina Turcu.

Permisivitatea părinţilor şi dorinţa lor de a fi lăsaţi în pace, învaţă copilul să se refugieze în lumea virtuală, fără a avea vreo altă alternativă Keren Rosner, psiholog

Pericolul dependenţei de internet 

Copiii şi adolescenţii cu vârste între 12 şi 17 ani pot deveni dependenţi de internet cu uşurinţă, dar părinţii pot fi atenţi la câteva semnale şi interveni la timp. „Ca orice dependenţă, adolescenţii simt nevoia impulsivă de a avea acces la internet. Minorul nu poate controla nevoia de internet, dacă nu este ajutat de părinte, sau în cazuri de dependenţă, de către psiholog. Când caută tableta sau telefonul în mod permanent, când nu mai este interesat de activităţile şcolare iar performanţa şcolară scade şi când îşi pierde interesul faţă de socializarea cu prietenii, vorbim despre dependenţă iar aici este imperioasă terapia”, este de părere Keren Rosner.