Şi totuşi, peste tot în jurul nostru avem dovezi ale instituţiilor, sistemelor, culturilor, supremaţiilor sau credinţelor care la vremea lor păreau eterne şi de nezdruncinat - de la clădirile secolelor trecute din orice oraş al lumii – unde atunci regi şi împăraţi scriau legi şi porneau războaie, iar azi facem nunţi şi botezuri – până la piramide egiptene, amfiteatre greceşti, Zidul Berlinului. Dar Apartheid-ul din Africa de Sud sau dictatura lui Ceauşescu, sclavia sau interdictia votului pentru femei? Lista poate continua la infinit. Căci de fapt, chiar în clipa aceasta, ceva, undeva în lume, se transformă, se schimbă, face loc unei idei noi. Cum ar fi dacă Egiptul ar fi condus în continuare lumea până azi? Sau Imperiul Roman? Ori nazismul? Ori comunismul? Cu siguranţă au existat generaţii care credeau că asta era de fapt singura posibilitate, că orice altceva e de neimaginat.

Azi ne imaginăm că injustiţia socială, distrugerea resurselor sau încălzirea globală sunt procese ce nu mai pot fi stopate. Şi totuşi, costurile eradicării sărăciei şi restaurării sistemelor ecologice regenerabile sunt calculate undeva la 200 de miliarde de dolari. Bugetul tuturor armatelor lumii este de aproape 1000 de miliarde.

Se spune că istoria e scrisă de către învingători şi, deci, subiectivă. Oricum ar fi, istoria lumii, chiar şi pătată de păcate trecute şi prezente aşa cum este, este o poveste a triumfului Binelui. Încă. E greu să ne mai dăm poate seama de asta în tumultul ştirilor, dezastrelor, ameninţărilor, dar aşa este. Binele învinge pentru că starea naturală a omului este aceea de bună-voinţă. Răul este expresia suferinţei umane, a frustrării, a dezechilibrului. Ce dovadă mai bună decât aceea că toate discursurile tiranilor şi dictatorilor încep invariabil prin a promite Binele? Oamenii nu caută Răul, dar pot suferi grav din lipsa de discernământ sau de încredere în sine…

Ce se mai poate schimba azi?

Corupţia democraţiei şi schimbările climatice sunt poate cele mai grave probleme ale vremurilor noastre. Şi ele nu pot fi rezolvate doar de instituţiile societăţii de azi, oricât de moderne ar fi ele, fie şi pur şi simplu doar din cauză că nici o instituţie nu se poate adapta suficient de rapid şi de des ritmului cu care aceste probleme capătă noi si noi forme şi dimensiuni. Comunităţile trebuie să îşi asume rolul de participant activ la rezolvarea problemelor lumii. Şi ce e ameţitor e câtă răspundere, câtă responsabilitate, câtă educaţie, colaborare, echilibru şi maturizare profesională, socială şi emoţională sunt necesare că să poată face asta. Avem nevoie de lumea noastră, iar lumea noastră are nevoie de fiecare dintre noi. Nu se mai poate altfel. Altfel, lumea noastră poate dispărea cu totul, aşa cum au făcut-o atâtea civilizaţii, fără ca cetăţenii lor să fi crezut vreo clipă că asta li s-ar putea întâmpla. Există azi peste 2 milioane de organizaţii dedicate luptei împotriva injustiţiei sociale şi împotriva distrugerii naturii, cea care ne permite să existăm. 2 milioane de comunităţi.

Dar ne mai dăm oare seama că trăim în mijlocul celei mai uriaşe mişcări pentru drepturile omului din întreagă noastră istorie? Azi există companii care au ca scop unic profitul financiar şi există companii non-profit. De ce nu am putea avea – ca normă, nu ca excepţie – companii care să îşi asume un dublu scop: profitul financiar şi dezvoltarea sustenabilă? A te dezvolta sustenabil nu înseamnă altceva decât a utiliza resurse astfel încât şi generaţiile următoare să aibă ce resurse utiliza.

Ce se mai poate schimba azi?

Azi avem toate soluţiile - de la cancer la corupţie şi la schimbările climatice. De ce nu le folosim? Pentru că vocea comunităţilor educate, informate şi responsabile nu e încă suficient de puternică, suficient de concentrată şi de concertată. Pentru că încă nu ştim să ne alegem liderii, reprezentanţii. Pentru că încă nu credem în puterea noastră de a schimba ceva atâta vreme cât nu vedem efortul comun. Avem toate resursele care ne trebuie, e doar o chestiune de voinţă. Timpul, însă, nu ne mai aşteaptă. A venit vremea implicării responsabile - dacă vrem un restart pe calea Binelui, pentru binele lumii noastre.

Ce se mai poate schimba azi? Totul.

Sursa video: pachamama.org