Ce mai avem şi ce nu mai avem voie să facem, începând de luni, ca urmare a noilor măsuri de restricţie
0
Valul de îmbolnăviri cu noul coronavirus a adus autorităţile în situaţia de a impune noi restricţii la nivel naţional, de la închiderea şcolilor, târgurilor şi pieţelor şi până la interzicerea circulaţiei pe timpul nopţii, cu mici excepţii
România intră, de luni, 9 noiembrie, în carantină parţială. Toate şcolile din ţară au trecut în sistem online, masca de protecţie este obligatorie în toată ţara, magazinele se închid la ora 21.00, pieţele şi târgurile nu mai pot funcţiona, iar circulaţia persoanelor pe stradă între orele 23.00-05.00 este permisă numai în cazuri excepţionale. Măsurile sunt valabile 30 de zile, perioadă după care se va face o reevaluare a situaţiei epidemiologice.
Ordonanţa de Urgenţă care vizează instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi limitarea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2 care a şi fost publicată în Monitorul Oficial prevede, în primul rând, că şcolile, grădiniţele şi liceele, indiferent de zona în care se află, intră în scenariul roşu, de desfăşurare a cursurilor exclusiv online. Mai mult, printr-un alt nou act normativ se oferă posibilitatea ca şcolile să rămână în acest regim şi după expirarea intervalului de 30 de zile de carantină, până la sfârşitul anului. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă se prevede posibilitatea ca „în perioada noiembrie 2020-31 decembrie 2020, prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, în baza hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi analizei situaţiei epidemiologice la nivel naţional, se pot dispune suspendarea activităţilor care impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi continuarea activităţilor didactice în sistem online”, se arată în document.
Masca este obligatorie peste tot
Apoi, potrivit Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, de astăzi, la nivelul României se instituie obligaţia purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise şi închise, indiferent de valoarea ratei de incidenţă cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.
În plus, magazinele se vor închide obligatoriu la ora 21.00. Prin excepţie, în intervalul orar 21.00-5.00, unităţile farmaceutice, benzinăriile şi operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu îşi pot desfăşura activitatea în regim normal, cu respectarea normelor de protecţie sanitară. Acelaşi document mai prevede că târgurile, dar şi pieţele închise îşi vor sista funcţionarea pentru următoarele 30 de zile. Decizia i-a îngrijorat pe producătorii agricoli. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta) a comunicat că măsura dă „o lovitură fatală producătorilor agricoli pentru care piaţa reprezintă singura oportunitate pentru valorificarea producţiei”. Sindicaliştii solicită eliminarea acestei măsuri care poate avea urmări devastatoare. „Ce vor face acum zecile de mii de mici producători agricoli după ce pieţele se vor închide? Ce vor face cu marfa? Cum vor mai reuşi să-şi întreţină familiile?”, s-au întrebat într-un comunicat responsabilii Sindalimenta.
Circulaţia este interzisă pe timpul nopţii
În fine, potrivit Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în toate localităţile din România sunt interzise orice petreceri sau reuniuni indiferent dacă ele au loc în spaţii închise sau deschise, publice sau private. În plus, s-a interzis circulaţia persoanelor în afara locuinţei sau gospodăriei în intervalul orar 23.00-5.00. Prin excepţie de la prevederile reglementării, circulaţia persoanelor în afara locuinţei este permisă în respectivul interval orar pentru câteva motive. În primul rând, este permisă deplasarea în interes profesional, spre serviciu şi înapoi. Apoi, este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente. Totodată, este permisă deplasarea pentru îngrijirea sau însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori în cazul unui deces al unui membru de familie.
Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea poliţiştilor, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe proprie răspundere.
Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil. Aceasta trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa de domiciliu, motivul deplasării, data completării şi semnătura. La un eventual control, declaraţia pe proprie răspundere poate fi prezentată în format fizic sau electronic, pe un dispozitiv mobil, dar trebuie să conţină obligatoriu semnătura olografă a titularului.
DESCARCĂ Modelul adeverinţei de la angajator
Cum se obţine semnătura olografă pe mobil
Telefoanele de tip smart oferă posibilitatea realizării acestei semnături olografe chiar pe aparat. Pe iPhone soluţia este foarte simplă. Trebuie doar să ai configurată aplicaţia Mail şi să-ţi trimiţi documentul pe adresa ta. Odată ce-ai făcut asta, îl deschizi şi-l semnezi direct în aplicaţie.
Se mai poate apela la aplicaţia Adobe Acrobat Reader care funcţionează pe Android şi iOS şi este gratuită. Documentul PDF cu formularul de declaraţie se descarcă de pe site-ul oficial şi se deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader. Pentru a semna documentul trebuie accesat butonul „Edit”, marcat cu semnul grafic al unui pix şi se alege „Fill & Sign”. Apoi se accesează pictograma unui stilou şi documentul se poate semna în spaţiul dedicat. După ce se dă comanda „Done”, semnătura va fi salvată şi va putea fi folosită şi pe viitor.
În fine, mai există posibilitatea accesării platformei formular.sts.ro a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) pe care declaraţia se poate completa online şi mai apoi salva pe dispozitiv.
Bilanţul COVID-19
Cu 6.752 de cazuri de noi cazuri COVID-19 în ultimele 24 de ore, România a depăşit pragul psihologic de 300.000 de infectări cu noul coronavirus. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.295, iar dintre acestea, 1.056 sunt tratate la ATI. În plus, 40.629 persoane confirmate cu infecţia cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 23.788 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De sâmbătă până duminică, 86 de pacienţi COVID-19 au pierdut lupta cu boala.
Conform Grupului de Comunicare Strategică, incidenţa cumulată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, calculată în ultimele 14 zile, la mia de locuitori, este de 6,51 în Sălaj, 6,41 în Cluj, 6,21 în Timiş, 5,91 în Sibiu, 5,45 în Bihor, 5,4 în Alba, 4,9 în Bucureşti şi 4,76 în Arad. Judeţele cu incidenţă mică a cazurilor de infectare la mia de locuitori, în ultimele două săptămâni, sunt Olt - 1,4, Tulcea - 1,42 şi Vrancea – 1,47.
Piaţa Obor rămâne deschisă
Piaţa Obor va rămâne deschisă, a anunţat, ieri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2. Acesta a afirmat că „măsurile implementate în ultimele zile au asigurat trasee de circulaţie mai libere şi ordonate, păstrarea distanţei şi o siguranţă suficient de mare” pentru respectarea recomandărilor sanitare de combatere a pandemiei de coronavirus. „Doamna directoare a Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, Oana Nicolescu, a făcut o vizită în piaţa noastră. În acelaşi timp am stat în legătură permanent cu domnul prefect, Traian Berbeceanu, care mi-a confirmat că avem tot suportul lor. Măsurile implementate în ultimele zile au asigurat trasee de circulaţie mai libere şi ordonate, păstrarea distanţei şi o siguranţă suficient de mare încât să putem păstra Piaţa Obor deschisă”, spune edilul Sectorului 2 în postare. Radu Mihaiu susţine că pereţii din hala nouă sunt de ieri ridicaţi, iar Poliţia Locală şi Naţională patrulează regulat prin toate zonele din piaţă. În plus, personalul de întreţinere lucrează în continuare la lărgirea intrărilor către platforma de la Piaţa Obor.
Alegerile parlamentare se vor desfăşura în condiţii de carantină
Conform calendarului oficial, alegerile parlamentare vor avea loc spre finalul celor 30 de zile de carantină parţială. Astfel, campania electorală a început deja pe 6 noiembrie şi se încheie pe 5 decembrie, la ora 7.00, iar la vot vom merge pe 6 decembrie, între orele 7.00 şi 21.00.
Prezent la şedinţa de Guvern, unde a anunţat noi măsuri de combatere a pandemiei de coronavirus, preşedintele Klaus Iohannis a făcut precizări cu privire la modul în care se vor desfăşura aceste alegerile parlamentare. „Începe campania electorală, va fi în condiţii speciale şi stricte. Urmează votul, vă invit să vă implicaţi total să garantaţi organizarea în condiţii de maximă siguranţă a alegerilor parlamentare, domnule premier. E posibil, am dovedit-o la alegerile locale”, a spus preşedintele, aflat la masa Guvernului, alături de prim-ministrul Ludovic Orban.
Klaus Iohannis a dat exemplul Statelor Unite şi a precizat că naţiunile puternice ţin la alegeri democratice, iar România este o naţiune puternică. „Vă spun foarte clar, democraţia nu poate fi pusă în paranteză, democraţia trebuie garantată şi se garantează prin alegeri libere. Naţiunile puternice ţin la alegeri democratice, chiar şi în condiţii de criză. Ce exemplu mai bun decât alegerile din SUA, să ne uităm la democraţiile consolidate, cu tradiţii vechi, când vrem să vedem cum se gestionează alegeri în condiţii de criză. În SUA sunt 100.000 de îmbolnăviri zilnice, au avut totuşi prezenţa record. Au fost toţi disciplinaţi, cu mască, au mers şi au ales. În Statele Unite s-au organizat alegeri în 1944, în plin război. Aşa trebuie în democraţie, aşa fac naţiunile puternice, şi naţiunea română este una puternică. Vom trece împreună prin această criză”, a conchis preşedintele.
Ghid pentru telemuncă şi munca de acasă
„Ghidul pentru telemuncă/munca de la domiciliu şi programul individualizat de muncă”, care poate fi aplicat de angajatori începând de luni, 9 noiembrie 2020, reglementează trei situaţii ce pot fi luate în calcul de angajatori, respectiv stabilirea unor programe individualizate de muncă, munca la domiciliu şi munca în regim de telemuncă.
1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă. Acest tip de muncă se stabileşte prin decizie unilaterală a angajatorului, astfel încât personalul să fie împărţit în cel puţin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră. Acest fapt implică doar modificarea programului de lucru, nu a unei clauze din contractul individual de muncă şi, prin urmare, nu se transmite în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor.
2. Munca la domiciliu. Pe durata stării de alertă, angajatorii pot dispune, prin decizie, munca la domiciliu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Decizia va conţine, pe lângă elementele generale, şi pe cele prevăzute de art. 109 din Codul muncii:
faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
perioada pentru care se aplică această măsură;
programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.
3. Munca în regim de telemuncă. Pe durata stării de alertă, angajatorii dispun, prin decizie, munca în regim de telemuncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Decizia se poate utiliza doar pentru activităţile care presupun folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi va conţine, pe lângă elementele generale, şi următoarele elemente prevăzute de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă:
precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
perioada şi/sau zilele în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, convenite de părţi;
programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;
condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.
Se încarcă comentariile...
