Ce înseamnă o captură de 300 de kg de heroină la graniţele României?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Captura droguri

Conform datelor furnizate de Observatorul European pentru Droguri, 13.4 tone de heroină au fost confiscate în Europa, în anul 2011. Anul trecut, două tone de heroină erau descoperite în Grecia, lângă Atena. Se estimează că, în Europa, sunt consumate în fiecare zi 250 kg de heroină. Privind aceste cifre, captura din România, deşi semnificativă, este mai degrabă modestă. Realitatea pe care o sugerează însă este, ca de obicei, complexă.

În ultima perioadă, România a dat semne că este dispusă să facă paşi mici, dar importanţi, spre a-şi alinia politicile privind fenomenul drogurilor cu cele ale celorlalte ţări europene. Nu vorbim de legalizare, nici măcar despre o reală decriminalizare a consumului şi consumatorilor. Dar, într-o ţară unde doar simpla posesie pentru consumul propriu te putea băga la puşcărie, schimbarea încarcerării cu munca în folosul comunităţii este un semnal relevant. Este posibil ca, urmând aceeaşi tendinţă, DIICOT să dea un mesaj public că se doreşte atacarea fenomenului global al traficului de stupefiante şi că resursele Statului nu mai sunt orientate spre capturi cuantificabile în grame.

Absenţa oricărei referiri la Agenţia Naţională Antidrog (ANA) confirmă transformarea acestei instituţii într-una de monitorizare, prevenire şi tratament. Constituită în 2003 ca o mega-structură a Ministerului de Interne, care ar fi trebuit să realizeze şi combaterea traficului şi tratarea consumatorilor, Agenţia a ajuns să fie de facto o instituţie de prevenire şi tratament. Doar că aceste activităţi esenţialmente medicale, psihologice şi sociologice sunt realizate de angajaţi ai Ministerului de Interne, de multe ori poliţişti, care nu au o conectare reală la o etică şi un corpus ştiinţific specifice medicilor, psihologilor şi sociologilor. Se impune o regândire a parametrilor de funcţionare a acestei instituţii, cu separarea activităţilor de combatere a traficului şi o ANA ancorată instituţional şi profesional în filosofia prevenirii, tratamentului şi îngrijirii dependenţelor de droguri.  

Este posibilă o reeditare a scenariului de la începutul anilor 2000? Atunci, o dată cu declanşarea războiului din Iugoslavia, România devenea ţară de tranzit pentru comerţul internaţional cu heroină şi, în scurt timp, piaţă de desfacere, cu consum propriu. Acum nu mai există un război în Iugoslavia, însă există unul în Ucraina. Şi pare să se întindă umbra influenţei turceşti. Iar Turcia este nu doar o ţară unde opiul produs în inima Asiei este procesat şi transformat în heroină, dar, prin diaspora sa numeroasă, ea asigură distribuţia acestei substanţe pe tot continentul european.

Chiar şi fără heroină, România se confruntă cu mari probleme legate de consumul de droguri în populaţie – creşterea rapidă a consumului de etnobotanice, epidemia cu HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile, un sistem de prevenire şi tratament subdimensionat şi slab calitativ. Este timpul să facem paşi energici spre construirea şi implementarea unei strategii de tip european care să includă, pe lângă combaterea marelui trafic, decriminalizarea consumatorilor, investiţii în programe de prevenire realizate de profesionişti, centre de tratament specializat şi implementarea de intervenţii care să reducă riscul de transmitere în populaţie a infecţiei cu HIV, a hepatitelor şi tuberculozei. Aceste măsuri şi nu campaniile tembele cu copii scoşi să mărşăluiască prin oraşe pentru a spune nu drogurilor sau încarcerarea consumatorilor şi transformarea lor în infractori s-au dovedit a fi eficiente în diminuarea prevalenţei, criminalităţii şi a bolilor asociate consumului de droguri[i]. Şi, atunci când îşi măsoară realizările în sute de kilograme, să dăm DIICOT-ului ce este al DIICOT-ului.


[i] http://www.spiegel.de/international/europe/evaluating-drug-decriminalization-in-portugal-12-years-later-a-891060.html

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite