Efectul Brexit asupra studenţilor şi muncitorilor români din Marea Britanie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Experţii spun că odată demarat Brexit-ul se va deschide o adevărată cutie a Pandorei, cu consecinţe imprevizibile pentru soarta celor care studiază sau muncesc în Marea Britanie.

Ambasada României la Londra îndeamnă cetăţenii români care nu au, încă, reglementată şederea în Marea Britanie să procedeze la înregistrarea la autorităţile locale, în special pentru obţinerea certificatului de înregistrare sau a permisului de şedere. Românii din Regat sunt sfătuiţi, de asemenea, pentru o bună informare, să urmărească evoluţia negocierilor de ieşire din UE a Marii Britanii, care ar urma să dureze cel mult doi ani. Practic, în acest interval de timp, reprezentanţii Uniunii şi decidenţii britanici vor stabili exact cum vor coopera politic şi economic în viitor.

Între timp îngrijorarea este în creştere atât în rândul companiilor, cât şi al cetăţenilor europeni din Regat. Iar analiştii sunt siguri că autorităţile britanice vor adopta măsuri restrictive. De exemplu, europarlamentarul român Siegfried Mureşan susţine că totul depinde de termenii negocierilor dintre UE şi Marea Britanie. „Atâta vreme cât Marea Britanie este membru UE nimic nu se poate schimba în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor români aflaţi acolo. Ce se va întâmpla după Brexit? Dacă Marea Britanie ar dori să rămână membru al pieţei unice europene, categoric va trebuie să respecte libertăţile fundamentale. Aceasta este poziţia unanimă a celorlalte 27 de state UE.  Dacă va fi doar un acord de liber schimb sau nici măcar un acord, nu va exista nicio bază legală ca cetăţenii români să călătorească liber în Marea Britanie. De aceea, trebuie să avem ca prioritate securizarea drepturilor cetăţenilor români în cadrul noii relaţii UE-Marea Britanie. Deci nimic nu e sigur după ieşirea UK din UE“, a explicat, pentru „Adevărul“,Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul este însă optimist şi spune că în favoarea românilor este chiar economia britanică. „Contribuţia românilor la economia britanică a fost pozitivă. Cetăţenii români contribuie mai mult la sistemele sociale decât beneficiază de pe urma lor, mulţi dintre ei fac munci grele, unii dintre ei fac munci de înaltă calificare şi valoare adăugată extrem de ridicată pentru economia Marii Britanii. Nu suntem un risc, nu suntem o povară pentru sistemele sociale, dimpotrivă, contribuim la creşterea economică a Marii Britanii“, a conchis eurodeputatul.

Perspectie sumbre pentru cei care nu au rezidenţă

Şi analistul de politică externă Cristian Unteanu crede că situaţia nu este încă tranşată. Totul depinde de negocieri, iar în cazul unui Brexit dur, fără reguli, Uniunea Europeană va răspunde cu aceeaşi măsură. „Marea problemă este că, de fapt, nimeni nu ştie nici care este răspunsul, nici când va veni el, din două perspective – europeană şi britanică. Sigur se ştie un singur lucru. Principiul libertăţii de mişcare va fi printre primele care vor fi negociate, tocmai pentru că de el vor depinde toate celelalte abordări, şi de o parte, şi de alta. Al doilea lucru sigur este că nimeni nu se va putea îndepărta foarte mult de ceea ce a promis. Teresa May şi cabinetul său au dat nişte asigurări foarte precise în timpul campaniei pentru Brexit“, afirmă analistul.

Cristian Unteanu este însă convins că restricţiile îi vor viza în primul rând pe cei care nu au drept de muncă în Marea Britanie. „Cine nu are rezidenţă permanentă poate să-şi pună problema. Cu asta se va începe. Perspectivele discuţiilor privesc, aşa cum a spus foarte clar Teresa May, pe cei care muncesc în Marea Britanie. Or, cei care muncesc acolo au un permis de lucru pe bază de rezidenţă. Este foarte clar că celelalte categorii au de ce să-şi facă probleme şi nu cred că vor exista prea multe perspective“, spune Unteanu.

La rândul său, europarlamentarul Daniel Buda evocă posibilitatea expulzării românilor care nu au reuşit să obţină dreptul de rezidenţă permanentă. 

„Cel mai negru scenariu pe care îl putem imagina în acest moment este cei care nu au parcurs încă toate procedurile legale pentru a obţine dreptul de rezidenţă să fie obligaţi să se întoarcă în ţară. Acestor oameni ar putea să li se pună în vedere ca în termen de 30 de zile să părăsească Marea Britanie, ceea ce va fi un lucru foarte grav. Statul britanic ar putea să vină cu nişte condiţionalităţi mult mai mari. De exemplu, ar putea să spună că nu pot rămâne cei care au studii liceale sau cei care nu au anumite studii. Există şi acest scenariu, pe care nu ni-l dorim, dar suntem gata să contracarăm această chestiune. Sancţiunile ar fi atunci foarte dure, pentru că libertatea de mişcare este pilon important al  UE“, afirmă europarlamentarul.

 Ce se întâmplă cu românii aflaţi la studii

Mai puţin neclară este situaţia românilor care au plecat sau vor să plece la studii în Marea Britanie. Asta pentru că învăţământul britanic are numai de câştigat de pe urma şcolarizării studenţilor români având în vedere că învăţământul acolo nu este gratuity.

„ Studenţii români trebuie să aibă în continuare dreptul de a se şcolariza în Marea Britanie, de a-şi finaliza studiile, pentru că sunt şi britanici care îşi fac studiile în România sau în alte state UE. E o problemă de reciprocitate. Chiar dacă se va pune în discuţie o procedură mai complicată pentru cei care vor să înveţe acolo, în niciun caz studenţii din Marea Britanie nu vor fi trimişi acasă. Regulile nu se vor schimba foarte mult, pentru că învăţământul din UK nu este un învăţământ gratuit, şcoala nu este deloc ieftină acolo. Învăţământul britanic nu poate exista fără studenţii străini“, este de părere europarlamentarul Daniel Buda.

Analistul Cristian Unteanu atrage atenţia asupra unui pericol: chiar dacă românii vor fi primiţi în continuare la studii în Marea Britanie, există riscul să nu primească totuşi drept de muncă în baza diplomei obţinute. „ Dacă Marea Britanie va limita libertatea de mişcare, va fi limitată şi posibilitatea românilor cu o diplomă britanică de a lucra acolo. UE va cere ca Marea Britanie să echivaleze în continuare diplomele cetăţenilor europeni. Negociem, dar negociem pentru o recunoaştere a diplomelor fără loc de muncă, fără acces automat pe piaţa muncii? Ar fi absurd. Se intră într-o zonă cumplită de incertitudine. Negocierea politică se face pe vieţile unor oameni, asta este dramatic”, arată Unteanu.

Ultima generaţie cu aceleaşi privilegii

La rândul lui, coordonatorul serviciilor de consiliere educaţională al Educativa, Bogdan Kochesch, spune că pe tot parcursul tranziţiei Marii Britanii - de la a fi membră în UE până la ieşirea efectivă -, situaţia studenţilor europeni care studiază acolo rămâne neschimbată.

Astfel, tinerii care vor începe cursurile în toamna 2017 vor avea parte de aceleaşi taxe de şcolarizare şi nu trebuie să se teamă că vor creşte faţă de nivelul cu care a început programul de studii la care se află. De asemenea, contractarea împrumutului guvernamental la începutul programului de studii garantează continuarea acordării acestuia pe toată durata programului, indiferent dacă statutul Marii Britanii se schimbă în cadrul Uniunii Europene. Dar cei interesaţi să devină studenţi în UK în anul 2017/2018  vor face parte din ultima generaţie care are siguranţa de a studia în spaţiul britanic şi de a beneficia de serviciile Student Loans Company şi aceleaşi privilegii pe care le au actualii studenţi români din UK.

Scenarii posibile pentru studenţi

Potrivit lui Bogdan Kochesch, după ieşirea efectivă a Marii Bitanii din UE, sunt două scenarii posibile pentru cei care vor să meargă să studieze aici.

Pe de o parte, este posibil ca Guvernul Britanic să decidă păstrarea în continuare a facilităţii financiare sub formă de împrumut acordată studenţilor veniţi din Uniunea Europeană, chiar dacă statutul acestora din punct de vedere profesional se schimbă şi vor avea nevoie cel mai probabil de permise speciale pentru a lucra part-time sau full-time după absolvire.

Pe de altă parte, scenariul cu numărul 2 presupune scăderea masivă (cu peste 90%) a studenţilor Sud-Est Europeni în campusurile universităţilor în Marea Britanie. „Este posibil ca o decizie a Guvernului să fie încetarea acordării facilităţii de împrumut chiar dacă universităţile îşi menţin nivelul actual de taxe de şcolarizare pentru europeni. La o astfel de veste ne putem imagina cu uşurinţă scăderea drastică a numărului de aplicanţi din ţări precum România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia, Grecia etc. Mai mult, este posibil ca acest volum de aplicanţi să îşi îndrepte atenţia către alte destinaţii din UE care oferă studii în Limba Engleză (Olanda, Belgia, Danemarca)”, mai arată reprezentantul Educativa.

Taxele de şcolarizare ar putea creşte

În acest moment taxa de şcolarizare în Marea Britanie pentru studii de licenţă este de 9.000 de lire pe an, iar împrumutul guvernamental garantat acoperă 100% din taxa de şcolarizare. Pe viitor, însă, taxa de şcolarizare ar putea ajunge până la 14.000 de lire pe an, iar numărul bursele ar putea fi limitat, iar cuantumutul de ar putea acoperi doar între 50 şi 70% din taxa de şcolarizare. În cazul studiilor de master, taxa de şcolarizare este cuprinsă în acest moment între 4.000 şi 14.000 de lire, iar studenţii primesc împrumuturi guvernamentale în limita 10.000 de lire, bani cu care aceştia pot acoperi costuri de şcolarizare, dar şi costuri de trai. Pe viitor, taxele pentru master ar putea avea un cuantum cuprins între 9.000 şi 23.000 de lire pe an, iar sursele de finanţare fie limitat ca cele pentru studiile de licenţă.

Câţi români sunt în Marea Britanie

Comunitatea românilor aflaţi la muncă în Marea Britanie număra, oficial, în 2016, peste 152.000 de persoane, de trei ori mai mulţi faţă de cei 47.000 de români din 2014, potrivit celor mai recente date ale Departamentului britanic al Muncii şi Pensiilor. Este un număr relativ mic în comparaţie cu cel al românilor stabiliţi în Italia sau Spania. Românii se clasează pe locul şase în rândul rezidenţilor străini, după polonezi, indieni şi irlandezi. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite