Cât va plăti statul pentru tratamentele românilor în străinătate. Care sunt ţările către care avem cele mai mari datorii

Tot mai mulţi români preferă să se trateze în clinicile din străinătate. Dovadă a interesului crescut stau sumele mari pe care autorităţile sunt nevoite să le achite către spitalele din afară, care au crescut de la 0,1 milioane de lei în 2007 la 310 milioane de lei în 2014. Astfel, România a acumulat cea mai mare datorie faţă de clinicile din străinătate.

Românii preferă clinicile din străinătate în primul rând pentru condiţiile net superioare celor de la noi. Germania, Italia şi Austria sunt destinaţiile favorite ale asiguraţilor, care nu se sfiesc să solicite formularele necesare de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).Tot Germania, Italia şi Italia sunt ţările faţă de care România a acumulat şi cele mai mari datorii. 

Spre exemplu, spitalele din Germania aşteaptă să primească 63,5 milioane de euro, către cele din Italia trebuie achitată suma de 34,5 milioane de euro, în timp ce unităţile sanitare din Austria în care s-au tratat asiguraţii aşteaptă să primească de la statul român nu mai puţin de 24,5 milioane de euro. 

„Cine nu are bani o să moară cu zile. Serviciile nu sunt cu mult diferite, dar partea hotelieră costă. Sunt beneficii pentru cei cu situaţie materială foarte bună şi, din punctul meu de vedere, se faultează în mod grosolan sistemul de sănătate din România”, a explicat Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR). 

Cât datorează România statelor europene

Concret, suma datorată de România pentru asistenţa medicală acordată asiguraţilor români în perioada 2007 - 2014 pe teritoriul UE şi în Elveţia, în baza tuturor formularelor europene se ridica, la începutul acestui an, la 190 de milioane de euro, în timp ce în luna decembrie 2014 ea a ajuns la 180 de milioane de euro. Asta după ce autorităţile au achitat o parte din sumele datorate străinilor.

„Prestaţiile medicale nu cuprind doar servicii medicale acordate în spitalizare continuă ci şi asistenţă medicală ambulatorie, investigaţii paraclinice, medicamente şi alte tipuri de prestaţii medicale”, a explicat Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS. 

Cât am plătit în 2014

Angajamentele de plată asumate de România în anul 2014 pentru asistenţa medicală în străinătate au fost de 48,2 milioane euro. Suma plătită în acest an tratamentele efectuate în afară este de 68,2 milioane euro, adică cu 20 de milioane în plus faţă de angajamentul luat de CNAS, arată oficialii.

Pacienţii cu cancer se tratează în străinătate 

Date obţinute de „Adevărul” arată că în primele cinci luni ale acestui an, casele de asigurări de sănătate au emis 383 de formulare europene E 112 (S2), pentru bolnavii care nu pot primi tratament în România sau care nu pot beneficia de tratament în timp util.

În general, cei care primesc aprobarea de la CNAS sunt pacienţii cu afecţiuni oncologice (38,12%), cei care suferă de boli ale sistemului circulator (25,59%), urmaţi de copiii care au diferite afecţiuni (7,58%). O pondere aproape similară o au formularele eliberate pentru afecţunile neurologice (7,05%), dar şi cele pentru afecţiunile ortopedice (5,49%), potrivit datelor CNAS. 

„În anul 2012 au fost emise peste 1.000 de astfel de formulare”, a completat Mihaela Tănase.

Cum se obţine formularul E 112 

O persoană care este nevoită să se trateze în străinătate pentru o patologie care nu poate fi rezolvată în România va depune la casa de asigări o cere însoţită de mai multe documente:

- copie de pe actul de identitate sau de pe certificatul de naştere, după caz;

- dosarul medical, care va conţine, pe lângă înscrisuri medicale, raportul medical din care să rezulte diagnosticul, precum şi recomandarea medicală pentru efectuarea tratamentului;

- confirmarea scrisă din partea unităţii sanitare din statul membru al UE/SEE/Elveţia în care se intenţionează efectuarea serviciului medical, cu privire la disponibilitatea acesteia de a acorda respectivul serviciu medical în perioada indicată de persoana solicitantă, pe baza formularului E112. 

Toate documentele medicale, precum şi raportul medical trebuie să fie datate, semnate şi ştampilate, arată oficialii, care susţin că termenul maxim de soluţionare a cererii de eliberare a formularului E112 este de 5 zile lucrătoare.

Directiva europeană care ne permite să ne tratăm în străinătate

Comisia Europeană a propus, în iulie 2008, o Directivă privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Directiva încerca să traseze cadrul legislativ în care pot fi acordate servicii medicale într-un stat membru unui pacient rezident şi asigurat medical în alt stat membru. În aprilie 2009, Parlamentul European a aprobat, într-o primă lectură, 122 de amendamente la propunerea iniţială a Comisiei. 

Mai exact, pacientului îi vor fi rambursate costurile serviciului medical efectuat în alt stat membru la tariful practicat în statul său de afiliere, dar nu mai mult decât costurile serviciului medical în statul unde acesta a fost acordat. 

De exemplu, dacă un pacient român efectuează o tomografie computerizată în Ungaria, pentru care plăteşte un preţ de 100 de Euro, statul român îi va rambursa ulterior 58 de Euro, echivalentul tarifului practicat de CNAS pentru aceeaşi investigaţie. Totodată, orice prescripţie medicală emisă într-un alt stat membru va fi recunoscută şi în statul membru de afiliere.