Casa de Sănătate nu e acasă: pacienţii mănâncă de 10 lei pe zi

Alocaţiile de hrană pentru bolnavi ar putea fi majorate după opt ani în care n-au suferit niciun fel de modificări. În tot acest timp, cei care au ajuns în spital au primit trei mese pe zi, cu alimente aflate la limita expirării, şi total lipsite de gust, motiv pentru care bolnavii fie le refuză, fie le aruncă.

Spitalele ar putea creşte, începând cu luna octombrie, alocaţiile de hrană pentru pacienţi. Neschimbate de opt ani, alocaţiile sunt practic aruncate pe geam de marea majoritate a unităţilor sanitare, pentru că mulţi dintre bolnavi refuză hrana din spital, dar sunt făcute necorespunzător, la voia întâmplării.

Mai precis, în momentul de faţă, unităţile sanitare se văd nevoite să se încadreze în suma de 13 lei pentru a le asigura cele trei mese pe zi adulţilor internaţi şi în 14,5 lei pentru a asigura cele trei mese pe zi pacienţilor minori. Reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi, dar chiar şi medicii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare de stat recunosc că în acest moment bolnavii nu primesc o dietă „normală”.

„Din 200 de lei pe zi, cât decontează casa de sănătate pentru un pacient internat, noi suntem nevoiţi să asigurăm regim hotelier, să îi dai omului medicamente, să îi faci intervenţia chirurgicală, să îi asiguri trei mese pe zi”, a explicat pentru „Adevărul” doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România. „Niciunde în Europa, nici măcar la un hotel de pe marginea drumului, nu poţi să acoperi toate aceste lucruri cu o sumă aşa mică”, a completat medicul.

„Se face risipă, pacienţii aruncă pe bună dreptate mâncarea”

Date fiind sumele derizorii care se alocă pentru asigurarea hranei pacienţilor, mulţi dintre aceştia din urmă refuză să mănânce ceea ce li se oferă în perioada în care sunt spitalizaţi. Şi, deşi pacienţii ar trebui să primească mâncarea din spital în funcţie de boala pentru care au fost internaţi, ei primesc acelaşi meniu, uneori chiar şi câteva zile la rând.

„Se face o risipă fantastică, această mâncare nici nu e folosită. Se aruncă pentru că e de proastă calitate, oamenii nu consumă, preferă să le aducă aparţinătorii de mâncare. Apoi, avem două cateogrii de hrană: una pentru personalul medical, alta pentru pacienţi, evident, cea din urmă nu e la fel de bună. Se folosesc conserve ieftine, se dă unt sau margarină râncedă, ceaiul este adus direct în găleţi, e o bătaie de joc. Spitalele ar trebui obligate să diversifice alimentaţia, dar ele dau la grămadă aceeaşi mâncare tuturor pacienţilor”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Tocmai pentru că este nevoie de o diversificare a acestor alocaţii de hrană, la ordinul cu propunerea de majorare a alocaţiilor de hrană, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, au lucrat specialişti în nutriţie.

„Această majorare ar fi intrarea în normalitate”

Potrivit proiectului alocaţia de hrană zilnică pentru pacienţii cu TBC şi HIV/ SIDA adulţi ar putea creşte la 16 lei, iar pentru copii - la 15 lei, pentru bolnavi cu hepatită şi neoplazicii adulţi - la 15 lei, iar pentru copii - la 16,4 lei, pentru bolnavi cu diabet adulţi - la 15 lei, iar pentru copii - la 17,5 lei, pentru pacienţii arşi – la 15 lei, iar pentru alţi bolnavi adulţi – la 10 lei, pentru lăuze – la 15 lei, pentru bolnavi în leprozerii – la 11 lei, pentru cei cu hemodializă – la 9 lei, pentru bolnavul psihic şi cel cu internare obligatorie – la 12 lei, iar pentru cei internaţi în staţionare de zi - la 7 lei.

De asemenea, alocaţia ar putea să crească la 10 lei pentru nou-născuţi, prematuri, în maternităţi sau compartimente, alimentaţi artificial, pentru nou-născuţi prematuri alimentaţi natural – la 5 lei, pentru copii până la trei ani – la 10 lei, iar pentru copii între 3 şi 16 ani - la 12 lei.

„Trebuie să intrăm în normalitate. Acum, pe lângă faptul că se face risipă se şi fură, nu există niciun fel de controale interne. Chiar dacă cel mai eficient pentru un spital mare este să aibă bucătărie proprie pentru a face meniuri diversificate pe patologii, sunt şi unităţi medicale care fac contracte cu firme de catering”, a declarat Barbu.

Cum este în străinătate

Pe de altă parte, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR), spune că „e un dute vino în spitale, din cauza aparţinătorilor care aduc mâncare de acasă şi odată cu ei, aduc şi infecţii”. „E o bătaie de joc! În străinătate, fiecare pacient e văzut de nutriţionist, i se recomandă un meniu anume, nu e de-a valma, la comun. Acolo pacienţii sunt împărţiţi pe categorii, nu toţi au aceleaşi nevoi”, a conchis Irimia.