„Bunăciunile“ de mentalităţi. Despre un top de prost gust

Am rămas uluit de atîta latrină, de atîta nepăsare şi cinism. Sunt părinte, am o fiică adolescentă şi aş fi foarte trist şi speriat s-o văd într-un asemenea  top.

Patriarhat haotic. Termenul acesta l-am scris prima dată în volumul meu Ghidul ipocriţilor, şi deoarece le-a plăcut multora, îl folosesc de atunci încoace. Un patriarhat care a auzit cîte ceva despre feminism, care are Facebook şi tablete, dar care crede în continuare că femeile sunt nişte obiecte drăguţe care pot fi şi trebuie definite cu ajutorul criteriilor estetice.

Articolul Gazetei de Cluj l-am întîlnit pe contul unei prietene, mamă a două adolescente, om inteligent şi cu stil. Am fost zguduit pur şi simplu să văd titlul măgăresco-pestilenţial: Topul BUNĂCIUNILOR din LICEELE din CLUJ. 20 de eleve în 60 de FOTOGRAFII AMEŢITOARE. Articolul are peste 25.000 de vizualizări, ceea ce înseamnă că mulţi sunt curioşi la ”bunăciuni” (scris în original fără diacritice, la ce ne-ar folosi ortografia cînd oricum vrem doar să ne vindem marfa?), adică mulţi consideră că fetele sunt bune de văzut şi de comentat a la Gicu Cartier.

Să nu vă speriaţi, sunt şi multe femei care n-o să aibă nimic de obiectat. ”Noi purtăm baticul” — de cîte ori n-am auzit stupizenia asta?! De cîte ori n-am auzit despre femei abuzate care se întorc înapoi la soţul lor trimise fiind de mama lor iubitoare, încasatoare şi ea a pumnilor celor care poartă pălăria?!

Despre liceene, aş avea observaţia următoare. Majoritatea tinerilor de azi mi se pare cumva suprainformată, în acelaşi timp în mod paradoxal cred că suferă de lacună informaţională. Tinerii ştiu tot despre calculatoare, dar nimic despre cum s-a schimbat mentalitatea. Mulţi dintre ei trăiesc într-o epocă de piatră computerizată. Au telefoane ultimul răcnet, dar vorbesc, inclusiv fetele, cu p**a mea. Au tablete de te sperii, dar nu tresar cînd o femeie este violată, sau, mai rău, spun că şi-a meritat soarta. Ştiu totul despre drepturile lor, dar parcă n-ar conştientiza că au dreptul şi la decenţă, şi că decenţa înseamnă infinit mai mult decît să crezi că dacă ai lăsat-o să intre înaintea ta pe uşă o s-o şi respecţi.

Ce este o femeie în accepţia patriarhatului haotic? O bunăciune cu un mobil şi care ştie să conducă. Ea are dreptul să iasă din casă şi să cîştige bani, lua-o ar naiba pe toată Europa asta cu fiţele ei cu tot. Dar vine ea acasă şi o s-o căpăcesc sau o s-o bat.