Arafat: Dispeceratul integrat al Capitalei ar putea deveni operaţional în 2017

Dispeceratul integrat al Capitalei ar putea deveni operaţional în 2017, după ce, până acum, au fost foarte multe discuţii despre forma de integrare şi a fost nevoie să se facă lucrări de adaptare a spaţiului. Raed Arafat a vorbit şi despre deficitul de personal de pe ambulanţe, care s-a acutizat în ultimii ani în special în teritoriu.

„Au fost foarte multe discuţii despre forma de integrare şi după ce s-a stabilit totul la sfârşitul anului trecut a fost nevoie să se facă lucrări de adaptare a spaţiului. Acum este în lucru. Primăria ne sprijină, sperăm ca în acest an să dăm drumul dispeceratului”, a spus Arafat. Întrebat ce înseamnă acest dispecerat, Arafat a spus că este vorba de reunirea sistemelor de urgenţă într-un singur loc.

„Acum pompierii cu SMURD sunt într-un loc care nu este potrivit, Ambulanţa în alt loc, unde este şi risc seismic din cauza clădirii. Dacă apare ceva mai complex coordonarea se face din două locuri, noi vrem să aducem totul într-un loc, ca toate resursele să fie gestionate de la acelaşi loc şi în cazurile cotidiene şi de accidente colective. Un exemplu, într-o zi era aglomeraţie la metrou, într-o oră au venit patru apeluri de urgenţă, la primul s-a trimis un echipaj SMURD care a ajuns în câteva minunte, la al doilea s-a trimis al doilea echipaj SMURD, la al treilea un alt echipaj SMURD şi motocicletă, iar la al patrulea o ambulanţă adusă din Ilfov. Dacă eram într-un loc modificam resursa”, a spus secretarul de stat.

Cum s-ar putea interveni mai rapid la urgenţele colective

Integrarea are loc şi pentru urgenţele cotidiene şi pentru cele colective, cum au fost incendiile din cluburile Bamboo şi Colectiv sau accidentul în lanţ de pe Autostrada A2, din noiembrie 2016. „Integrarea are loc atât  pentru urgenţele cotidiene, cât şi pentru cele colective, aşa cum a fost în situaţia din Bamboo, Colectiv şi A2. E mult mai bine să-i avem pe toţi într-un loc, decât separat", a spus Arafat.

Întrebat de ce ar mai fi nevoie de adaptări de spaţii dacă această clădire a fost construită cu acest scop, Arafat a spus că destinaţia iniţială era de centru de management al situaţiilor de urgenţă pentru comitetul municipal.

„Iniţial, clădirea trebuia să fie numai centru de management al situaţiilor de urgenţă pentru comitetul municipal. Apoi, s-a luat decizia să se facă Dispeceratul integrat acolo. Este nevoie de modificări de cablare şi montarea unui număr mai mare de prize", a spus Raed Arafat.

Care este timpul mediu de intervenţie la caz

Şeful DSU a mai fost întrebat care este timpul mediu de intervenţie la caz. „Timp de răspuns în medie pe ţară 11 minute, în mediul urban foarte bun, pe rural mai avem nevoie de puncte de lucru pe pompieri şi pe partea medicală. În rural, timpii pot depăşi 20 de minute. La Bucureşti, ar trebui să avem, spre exemplu, 13 puncte de plecare pompieri. Adică din punctele cu 7-8 maşini luăm una şi dăm unui nou punct de lucru", a explicat Arafat.

Întrebat despre gradul de uzură al maşinilor, secretarul de stat a spus că "depăşirea este clară".

Deficit masiv de personal la serviciile de ambulanţă 

În ceea ce priveşte serviciile de ambulanţă din judeţele Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Vrancea, Buzău, Ialomiţa şi Tulcea, acestea lucrează cu doar cinci medici sau mai puţini, în pofida creşterii, în total, a numărului de medici de la ambulanţă, repartiţia nefiind uniformă.

La finele lui 2016, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) avea prevăzut un necesar de 29.608 posturi, dintre care erau ocupate 26.911 de posturi, potrivit şefului DSU. Faţă de anul trecut, numărul posturilor ocupate a crescut cu 2.782 de posturi, iar pierderile de personal din sistem au însumat 1.132 de persoane.

Vârsta medie a personalului IGSU este de 38 de ani, ca şi a ofiţerilor şi subofiţerilor din inspectorat, în timp ce vârsta medie a funcţionarilor publici din IGSU este de 56 de ani, iar cea a personalului contractual, de 49 de ani.

Inspectoratul General de Aviaţie are 643 de posturi prevăzute în organigramă, dintre care 412 sunt încadrate, ceea ce înseamnă un procent de 64 la sută, a mai arătat Raed Arafat.

Situaţia privind celelalte categorii de personal angajat la Serviciile de Ambulanţă se prezintă astfel: 4.325 de ambulanţieri şi şoferi (faţă de 4.525 în 2015); 518 de operatori registratori de urgenţă; 1.211 personal administrativ. Din punct de vedere al posturilor scoase la concurs, în anul 2016 au fost vacantate 299 de posturi pentru aceste categorii de personal şi au fost ocupate 243. Numărul total al angajaţilor Serviciilor de Ambulanţă este de 10.408, potrivit datelor DSU.