ANALIZĂ Cum am pierdut jumătate din medici în câţiva ani. Când doctorii şi asistentele medicale urmează banii

Libera circulaţie este una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene, dar şi o mare problemă când vine vorba de furnizarea de asistenţă medicală în ţările cele mai sărace ale blocului. Aşa se face că România, Estonia, Polonia, Ungaria şi Slovacia nu fac decât să pregătească personalul medical pentru Vest, nu să se şi bucure de el.

Mai mulţi medici şi asistente medicale se deplasează dintr-o ţară în alta decât din orice altă profesie extrem de reglementată în UE, iar fluxurile merg de multe ori dinspre est spre vest, de la ţările mai sărace la cele mai bogate. 

O analiză a datelor Comisiei Europene, realizată de politico.eu, arată că exodul profesioniştilor în domeniul sănătăţii este mai pronunţat în Europa de Est şi de Sud. De fapt, în aceste ţări se formează medici pentru vecinii lor mai bogaţi.

Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor variază de la 816 euro/an în România, la 4.000 euro în Germania

Educarea medicilor este un proces lung şi costisitor, dar nu fiecare ţară îşi poate recompensa absolvenţii în mod egal. Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor variază drastic în ţările UE, de la 816 de euro pe an în România la peste 4 000 de euro în Luxemburg, Germania şi alte ţări din Europa de Vest. Şi astfel medicii şi asistentele medicale urmează banii.

Un studiu chiar înainte de aderarea Estoniei la UE în 2004 arată că mai mult de jumătate din 17.749 de lucrători din domeniul sănătăţii din Estonia intenţionau să lucreze în străinătate. Ţara a avut 4.312 medici practicieni în 2004; peste 1800 de medici au solicitat calificări în străinătate de atunci.

În 2011, un membru al Consiliului Societăţii Medicilor de Familie din Estonia a avertizat despre un viitor în ţara în care "nu există medic de familie pe o rază de 100 kilometri", potrivit presei locale.

Estonia nu este singură în privinţa îngrijirii lucrătorilor din domeniul sănătăţii.

România a pierdut jumătate din medici

România a pierdut jumătate dintre medici între 2009 şi 2015. Câţiva ani după aderarea Poloniei la UE, mai mult de 60% dintre studenţii din anii terminali de la Medicină au planificat să lucreze în străinătate. Slovacia a avut aproximativ 15 000 medici practicieni când a aderat la UE în 2004; 3.800 au solicitat plecarea de atunci.

60.000 de medici din Vest vor avea vârsta de pensionare în 2020

Migraţia spre vest a majorităţii profesioniştilor tineri are loc într-o perioadă în care vârsta medie a medicilor din UE creşte. Mai mult de unul din trei medici din UE erau în vârstă de 55 de ani sau mai mult în 2014. Până în 2020, 60.000 de medici din Vest vor avea vârsta de pensionare. 3,2% din forţa de muncă va părăsi profesia în fiecare an, potrivit Comisiei.

Pierderea medicilor, taxa plătită de unele state

În unele ţări, pierderea de medici şi asistente medicale pare să fie deja o taxă. În România, de exemplu, 10% din populaţie trăieşte fără îngrijire medicală.

Când este vorba despre recrutarea asistenţilor medicali şi a medicilor din ţările în curs de dezvoltare, se acceptă că ţările gazdă au responsabilitatea de a nu submina ţările din care fac parte.

În 1999, de exemplu, Departamentul de sănătate din Regatul Unit a pus în aplicare standarde pentru "recrutarea internaţională etică", inclusiv o listă a ţărilor în curs de dezvoltare din care ar trebui restricţionată recrutarea lucrătorilor medicali.

Lista a inclus şi Croaţia - care a pierdut 570 medici (5% din total) în emigrarea din UE de la aderarea la bloc în 2013 - precum şi câteva ţări care se află acum în discuţii de aderare la UE.

Taxa de înregistrare

Anul trecut, Comisia a lansat un program care a simplificat procesul pentru unii lucrători prin aducerea lor online. Prin intermediul site-ului European Professional Card , profesioniştii care lucrează în cele cinci profesii cu cea mai mare mobilitate în interiorul UE - asistente medicale, farmacisti, fizioterapeuţi, agenţi imobiliari şi ghizi montani - văd ceea ce este necesar în fiecare ţară  şi plătesc o taxă de înregistrare. Odată ce ţara gazdă le acceptă, ei se pot mişca şi (presupunând că îndeplinesc cerinţele lingvistice) încep să practice. Dacă ţara gazdă nu respectă termenul limită de răspuns, cererea este aprobată automat.

Comisia a considerat, de asemenea, eficientizarea procesului pentru medici atunci când a început să formeze programul în 2014, dar a decis să amâne această parte a iniţiativei până la o posibilă "a doua etapă".

Această întârziere s-a datorat, în parte, îngrijorărilor legate de siguranţa pacienţilor şi de aspectele operaţionale ale programului, în conformitate cu un document de lucru al serviciilor Comisiei şi parţial datorită "sensibilităţii politice" de introducere a programului pentru medici "în lumina penuriei actuale de medici în anumite sisteme naţionale de sănătate. "

Comisia examinează modul în care programul funcţionează pentru asistente medicale. O analiză care va fi publicată în cursul acestui an poate include o propunere de extindere a programului la alte profesii.

Estonia, Ungaria şi România încearcă să oprească exodul medicilor, crescându-le salariile

Situaţia Estoniei sa îmbunătăţit într-o oarecare măsură. A început recrutarea din estul Rusiei, iar guvernul naţional a majorat salariile profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru ai convinge să rămână. Alte ţări au adoptat această abordare, uneori cu sprijinul financiar al UE.

Anul trecut, Ministerul Maghiar al Resurselor Umane a avertizat că ţara ar putea pierde jumătate din cei 6.500 de medici de familie ai săi, în următorii 10 ani, la emigrare şi pensionare. Acesta a stimulat finanţarea serviciilor medicale de bază şi a introdus o serie de măsuri - de la subvenţii pentru medicii individuali la "birouri de dezvoltare a sănătăţii" subvenţionate de UE, împrăştiate în întreaga ţară - menite să îmbunătăţească sistemul medical pentru medicii generalişti.

Şi în România s-au majorat salariile medicilor, în încercarea de a-i determina să nu mai plece din ţară.