Amenzi usturătoare pentru cei care ţin angajaţii peste program la serviciu

Companiile pot fi amendate pentru angajaţii care stau peste program FOTO Adevărul

Companiile care fac exces de orele suplimentare ar putea fi nevoiţi să achite o amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei pentru fiecare angajat care stă peste program, în afara orelor de muncă. Cel puţin aşa prevede un amendament depus în Parlament de Adrian Dohotaru, deputat independent.

Astfel, spune alesul, angajatorii care se folosesc în exces de orele suplimentare ar putea renunţa la această practică ce pune în pericol sănătatea salariaţilor. În prezent, o companie e amendată cu sume cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei chiar dacă ţine un angajat sau 20 de angajaţi peste program, arată deputatul.

„Sunt sigur că aceste amenzi pot să fie date în aşa fel încât să descurajeze firmele să treacă peste norma de ore suplimentare. La şantierul naval din Mangalia am văzut care sunt problemele. Erau peste un milion şi ceva de ore suplimentare la peste o mie de angajaţi şi era mult mai rentabil pentru firma respectivă să plătească amenzile decât să schimbe normele, iar angajaţii să lucreze la program normal. Sunt foarte mulţi români care au ore suplimentare, nu ştim exact câţi. Amendamentul, dacă trece, poate avea un efect benefic asupra sănătăţii lor”, a declarat, pentru „Adevărul”, deputatul Adrian Dohotaru. 

Românii lucrează mult peste media europeană

În expunerea de motive, parlamentarul face referire la câteva statistici şi studii care arată că românii lucrează mult peste media europeană, productivitatea fiind mai scăzută decât în cazul celorlalţi europeni. Spre exemplu, peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul trei în Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia şi peste media europeană de 23%. Cei mai expuşi riscului de ore suplimentare sunt cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani, arată documentul citat. 

„Ce pot să văd foarte clar e că muncim foarte mult. Media orelor de muncă în Olanda este de 30, la fel şi în Elveţia, dar productivitatea este ridicată la ei, pentru că nu se ajunge la cazurile acestea de epuizare. De aceea ar fi benefic acest amendament”, a explicat Dohotaru. Intenţia este una bună, apreciază Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). Problema, arată sindicalistul, e că un astfel de amendament nu ar putea fi pus în practică la ora actuală. 

„Intenţia nu este rea, important este să se poată face o verificare. Astăzi este aproape imposibil în România ca instituţiile abilitate, respectiv inspectoratele teritoriale de muncă, să facă o verificare atentă şi riguroasă a acestui tip de informaţie. Dacă scoatem un act normativ ca acesta o să ne trezim cu abuzuri, cu escaladarea corupţiei care şi aşa este extrem de ridicată în această zonă instituţională”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin. 

Specialişti: „E nevoie de un sistem modern, digital”

Principalul motiv ar fi faptul că încă se lucrează cu registre şi hârtii, iar cei care ar trebui să facă aceste controale nu au acces la date informatizate, aşa cum ar fi firesc, precizează sindicalistul. 

„Anul trecut ministrul Muncii a introdus printr-un act normativ la nivelul angajatorilor mici, mijlocii şi mari nişte registre de prezenţă în care să fie stipulate ora la care a venit angajatul, ora la care a plecat de la muncă. Este un demers care s-a dovedit inaplicabil, cel puţin până în acest moment. Discutăm de nevoia unui sistem modern, digital, referitor la informaţiile din piaţa muncii, respectiv de un card al angajatului care să cuprindă toate datele referitoare la programul de lucru, tipul de contract, care să poată fi accesat inclusiv de cei care fac control”, a mai spus Dumitru Costin. 

La rândul său, sociologul Mircea Kivu punctează că introducerea unor amenzi nu ar fi neaparat o soluţie. „De obicei, măsurile coercitive nu prea dau rezultate, mai ales în zone unde e uşor să păcăleşti. Problema e că salariatul român nu e dispus să coopereze cu inspecţia muncii. Soluţia, din punctul meu de vedere, este stimularea sindicalizării. Acum nu dispun de protecţie din partea sindicatelor, eu cred că nişte sindicate puternice ar fi mai utile decât amenzile”, a comentat sociologul.