Amazon.com: De ce ne spionează Alexa

Alexa spionează fără discriminare

Nu este surprinzător că angajaţii Amazon ascultă discuţiile private prin intermediul Alexa. Evident este însă că ne aflăm pe drumul spre o societate fără sferă privată, crede Martin Muno.

Dacă adresaţi asistentei virtuale Alexa, dezvoltată şi comercializată de Amazon, următoarea întrebare: "Mă spionezi?", vei primi imediat răspunsul: "Nu, pentru mine contează foarte mult protecţia datelor tale personale." Cât de mult contează cu adevărat am aflat la sfârşitul acestei săptămâni, când au fost dezvăluite practicile gigantului Amazon, care ascultă zilnic mii de conversaţii private ale clienţilor Alexa, conversaţiile fiind şi transcrise de angajaţi, fără acordul utilizatorilor. Amazon a confirmat informaţia, precizând că se doreşte "îmbunătăţirea experienţei clienţilor".

Răspunsul este interesant, pentru că Amazon pune mai presus "experienţa clienţilor" în raport cu sfera privată a utilizatorilor. Selectate au fost de către gigantul american nu doar solicitările "oficiale" adresate în mod explicit asistentei virtuale Alexa. În articolul prezentat de concernul financiar Bloomberg se face referire, printre altele, şi la ariile false interpretate sub duş, la strigătele de ajutor ale unor copii şi chiar la un presupus incident sexual.

Marea indiferenţă

Amazon nu se simte, aşadar, deloc vinovat de faptul că astfel de acţiuni ar putea încălca flagrant prevederile constituţionale sau dreptul explicit formulat de Curtea Constituţională Federală referitor la sfera privată şi autodeterminarea informaţională. Drepturi fundamentale sunt sacrificate pe altarul "experienţei clienţilor". Aceasta este o parte a scandalului.

Cealaltă parte este dată de faptul că doar puţini sunt cei care acordă atenţie acestui scandal, majoritatea dând dovadă de indiferenţă. Se pare că primează comoditatea, că este preferată comunicarea virtuală verbală în detrimentul celei scrise şi că acestea sunt deasupra fricii că discuţii private, intime, ar putea deveni publice, pe diverse canale.

De ani buni, graniţa dintre sfera privată şi cea publică este modificată. Ne îndreptăm încet dar sigur spre o eră  "post privacy". Prezentăm de bună voie date personale, de exemplu pe diversele platforme de social media. Astfel încât ceea ce am prefera să păstrăm în sfera privată ajunge în spaţiul public, prin conectarea inteligentă şi urmărirea datelor digitale. Să ne amintim de contestata acţiune a celor de la Cambridge Analytica, care au reuşit să prezinte profile detaliate pe baza unor postări de pe facebook.

Scenarii orwelliene

Că îngrădirea sferei private conectată cu utilizarea aşa-numitelor "Big Data" ar putea duce la supravegherea totală se constată în cazul Chinei. Acolo se introduce în acest moment un aşa-numit "Social Credit System", pe baza căruia guvernanţii pot decide, apelând la un sistem de puncte, cine este cetăţean bun şi cine este cetăţean rău, cu posibilitatea de a-l sancţiona pe cei din urmă. Cine trece strada pe roşu sau vorbeşte urât despre Partidul Comunist va primi interdicţie de a folosi anumite mijloace de transport sau nu îşi va putea înscrie copiii la şcoli mai bune.

Rămâne de văzut dacă şi noi, în Europa, vom ajunge vreodată în vecinătatea unor asemenea scenarii orwelliene. În orice caz, însă, ar trebui să fim ceva mai atenţi cu datele noastre. De la Alexa am învăţat că nu poţi şti cine te interceptează. Ştim însă că prietenoasa voce minte atunci când ne anunţă că protecţia datelor personale primează.

Martin Muno - Deutsche Welle