Adevărul Live. Şpaga în spitale. Studiu: românii cred că nu vor fi trataţi dacă nu dau bani la doctori
0
La Adevărul Live jurnalista Ioana Lupea a propus o discuţie despre eficienţa modelului ”şpagă contra servicii” din spitalele româneşti.
Câte milioane de euro au dat românii şpagă doctorilor anul trecut, de ce se consideră un sfert din populaţia ţării bolnavă şi care sunt spitalele din Capitală preferate de pacienţi, acestea sunt principalele întrebări la care vor răspunde Cătălin Stoica, directorul institului de sondare a opiniei publice CURS şi medicul Sorin Paveliu, expert al Societăţii Academice Române (SAR).
INTRĂ ÎN DISCUŢIE. Accesaţi modulul Adevărul Live pentru a pune în timp real întrebări invitaţilor şi pentru a împărtăşi experienţele pe care le-aţi avut în spitalele româneşti.
Principalele declaraţii
„Subiectul şpăgilor este un subiect fierbinte. Studiul nostru a fost mult mai cuprinzător, prin urmare, avem şi date relevante referitoare la starea de sănătate a bucureştenilor”, a explicat Cătălin Stoica, adăugând că cercetarea a fost realizată aleator, pe un eşantion de 906 persoane adulte, cu un nivel de încredere de 95%.
Aproximativ 25 de milioane de euro reprezintă suma plăţilor informale date de bucureşteni la spitale, dar cifra poate fi subestimată, având în vedere că nu toţi cei care au participat la studiu au declarat şi sumele pe care le-au dat personalului medical.
„De altfel, i-am chestionat strict pe cei din Bucureşti, nu i-am luat în calcul şi pe cei din provincie, care vin să se trateze în Capitală. Cred, totuşi, că e timpul să mărim salariile medicilor, o ţară nu poate fi condusă ca o multinaţională”, a mai spus directorul CURS.
La rândul său, expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu susţine că cifrele reflectate de sondaj sunt concordante cu realitatea din sistem. „Dacă aceste 25 de milioane de euro ar reprezenta sumele oferite de două milioane de locuitori, am putea extrapola şi am putea afirma că, la nivelul ţării, plăţile informale ajung la 250 de milioane de euro”, a declarat medicul.
Mai precis, completează acesta, nivelul plăţilor ar fi de două miliarde în momentul de faţă, iar o creştere cu 10% a salariilor celor din sistem nu rezvolvă problema, dar „ar acoperi practic aceste plăţi informale care se dau acum. Populaţia plăteşte în plus, dar blamul vine asupra medicilor, care au de ales între ciocan şi nicovală. Medicii sunt plătiţi necorespunzător. Spre exemplu, chirurgii sunt foarte bine pregătiţi, dar, faţă de rezultatele pe care le au şi banii pe care îi primesc, sunt discrepanţe majore”, a mai spus expertul SAR.
Plăţile din buzunar - plătim cam 1,5% din PIB. „În principal, vorbim de partea necompensată a reţetelor, medicamentele care nu sunt compensate, apoi vorbim de cheltuielile de la cabinetele private. Plăţile informale reprezintă o sumă relativ mică dacă e să o comparăm cu cheltuielile care sunt pentru sistem”, a adăugat medicul.
„Premierul se declară cel mai pro-business social democrat din Europa. Pe baza datelor pe care le avem, trebuie să spunem că este nevoie de o diminuare a fenomenului de corupţie din sănătate”, a precizat Cătălin Stoica.
Cătălin Stoica, directorul institului de sondare a opiniei publice CURS, la Adevărul LIVE
În opinia medicului Sorin Paveliu, ar trebui identificate zonele în care se duc aceşti bani. „Această plată informală este total nedreaptă faţă de pacienţi. În clipa în care vine un pacient care nu îşi permite să plătească, trebuie să găsim alternativă şi pentru aceştia”, a completat expertul SAR.
DE CE DAU ROMÂNII BANI LA DOCTORI
Potrivit statisticilor, 89% din oameni consideră mita ca însemnând condiţioanarea actului medical, în timp ce 61% consideră că nu este corupţie să dea bani sau cadouri medicului care i-a tratat.
Referitor la motivele pentru care oamenii dau bani medicilor, sondajul efectuat de instituţia condusă de Cătălin Stoica arată că pe primul loc în top s-a situat percepţia că dacă nu oferă bani medicilor, nu sunt trataţi de aceştia.
„Corupţia reflectă starea de anomie a societăţii, adică vorbim de norme care există, dar care nu sunt respectate. Există şi o altă interpretare. Profesorul Vintilă Mihăilescu făcea diferenţa dintre mită şi aşa-zişa recunoştintă”, a explicat Stoica.
„Aproape o cincime din românii chestionaţi spun că dau bani medicilor şi asistenţilor medicali pentru că aceştia sunt prost plătiţi şi merită bani mai mulţi”, a completat directorul CURS.
„În realitate, există această idee că dacă eşti mulţumit, trebuie să dai bani medicului care te tratează. Spre exemplu, când lucram la Spitalul Militar, o rudă de-a mea a mers acolo pentru o intervenţie chirurgicală. Operaţia a decurs normal, iar după şapte zile persoana respectivă mergea cu o pungă mare de cafea şi cu două sticle de whisky pentru a le oferi medicilor care au tratat-o”, a precizat Paveliu.
Legat de subfinanţare, populaţia s-a obişnuit cu această idee - că nu sunt suficienţi bani sau că nu există suficientă aparatură. „Este deja un clişeu”, a spus Paveliu. Acesta a adăugat că în Sănătate nimeni nu cere să se schimbe ceva punctual, astfel că nu există acţiuni concrete de îmbunătăţire a sistemului.
STAT VS. PRIVAT
Asistenţa medicală de vârf, de foarte mare calitate, este în spitalele de stat, a completat expertul SAR.
În ceea ce priveşte asistenţa medicală privată, Cătălin Stoica spune că şi sistemul privat are, la rândul său, deficienţe. „Există această viziune, cum că sistemul privat este mai bun, dar în realitate sistemul cel mai performant este sistemul medical de stat”, a adăugat directorul CURS.
Rerferitor la principalele măsuri care ar diminua corupţia din Sănătate, respondenţii la sondajul efectuat de CURS arată că bucureştenii consideră că plătesc prea mult pentru asigurările sociale de sănătate. „Totuşi, aceştia nu sunt dispuşi să plătească în plus pentru mărirea salariilor medicilor, deşi aceştia sunt de acord ca personalul medical să beneficieze de lefuri mai mari”, a afirmat Stoica.
Potrivit medicului Sorin Paveliu, contribuţia pe care cetăţenii români o plătesc la Sănătate este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, unde sunt tări în care din salariul populaţiei sunt redirecţionate către asigurările de sănătate procente de 17%.
74% din respondenţii sondajului consideră că asigurările de sănătate ar trebui să fie, în continuare, bazate pe principiul solidarităţii. Mai precis, ei consideră că toată lumea ar trebui să beneficieze de un pachet minim de servicii medicale.
„Foarte mulţi tineri care au salarii de peste 1.000 de euro preferă să plătească asigurări de sănătate private”, a declarat medicul Sorin Paveliu. „Aceştia nu ştiu, însă, care sunt costurile reale ale sistemul de sănătate. Un pacient care are cancer costă chiar şi 30.000 de euro pe an. Pentru o boală mai gravă, antibioticele pot costa chiar şi 4.000 de euro. Sunt sume foarte mari, pe care populaţia nu le cunoaşte”, a spus expertul SAR.
Medicul susţine că vinovat de lipsa de transparenţă a cheltuielilor din sistemul sanitar este chiar statul. „Populaţia nu este acoperită decât, probabil, un sfert din ea. În condiţiile acestea, îţi ajung 4% din PIB, oricum nu ne putem permite să cheltuim 10% din PIB la Sănătate”, a precizat Paveliu.
Medicul Sorin Paveliu la Adevărul LIVE
CUM STAU BUCUREŞTENII LA CAPITOLUL SĂNĂTATE
Referitor la starea de sănătate a populaţiei din Bucureşi, sondajul a remarcat că există o incidenţă crescută a bolilor cronice, care au costuri ridicate pentru sistemul de sănătate românesc. „Pe primele trei locuri s-au situat hipertensiunea arterială, diabetul şi bolile de inimă. În ceea ce priveşte bolile de care sufereau părinţii respondenţilor, se păstrează aceleaşi afecţiuni”, a explicat Cătălin Stoica.
Acesta a precizat că stilul de viaţă şi mediul în care trăim contribuie la dezvoltarea afecţiunilor respective. În plus, o mare parte dintre bucureşteni sunt supraponderali sau obezi.
Medicul Sorin Paveliu susţine că 8% din populaţia globului suferă de diabet şi că România are o populaţie sedentară, care nu face mişcare. „În alte state există o percepţie publică legată de faptul că trebuie să faci mişcare. Sunt cifre corecte, care reflectă corectitudinea sondajului. Mi-aş dori să se facă mai multe sondaje la nivel academic, dar ele ar trebui comandate de autorităţi, care să şi plătească pentru ele”, a menţionat medicul.
„Am fost solicitaţi să ne spunem opinia referitoare la cum ar fi trebuit făcut programul Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESSP, n.red.), derulat de Ministerul Sănătăţii între anii 2007 - 2008. Şi atunci a existat un soi de selecţie - s-au dus bătrânii sau cei care nu beneficiau de asigurare medicală”, a explicat Cătălin Stoica.
DESPRE DEPRESIE, TOT MAI ÎNTÂLNITĂ ÎN RÂNDUL BUCUREŞTENILOR
„European Social Survey, un sondaj european, încearcă să surprindă incidenţa depresiei. „În sondajul realizat de noi, un procent semnificativ din adulţi au precizat că s-au simţit depresivi în ultimul an”, a completat Cătălin Stoica.
Adevărul LIVE Pentru ce au dat românii anul trecut 25 de milioane de euro şpagă în spitale
Metodele de screening care ar putea depista nivelul depresiei nu se folosc în România, deşi ele ar putea fi folosite de medicul de familie şi sunt chestionare care se aplică în străinătate.
„Din păcate, această depresie este foarte activă. În cazul românilor, ei sunt expuşi la un risc maximal, ceea ce demonstrează că românii sunt nefericiţi. În principiu, vorbim de lipsa de perspectivă, iar asta duce către adevărate drame umane”, a spus Paveliu, care a reiterat importanţa psihologilor în instituţii publice cum sunt spitalele.
Cătălin Stoica susţine că există o reticenţă faţă de mersul la psihiatru. Potrivit statisticilor, 1% din populaţia Bucureştiului a avut anul trecut episoade depresive.
„Tratamentele medicamentoase sunt, uneori, necesare. Importantă este, bineînţeles, şi asistenţa psihologică”, a explicat sociologul. Acesta a explicat că în chestionarul aplicat bucureştenilor a inclus o serie de întrebări destinate exclusiv vârstnicilor. „Situaţia lor din punct de vedere al integrării sociale e jalnică. Foarte puţini (4%) sunt membri ai unor asociaţii unde îşi pot petrece timpul liber. Mulţi au grijă de nepoţi. Situaţia este dramatică, România nefiind o ţară pentru vârstnici”, a completat Stoica.
La conferinţa de presă care a anunţat rezultatele sondajului realizat de CURS a participat primarul Sorin Oprescu. „Nu a contestat rezultatele sondajului efectuat de noi. Ulterior, am primit solicitări de la diverse instituţii pentru a pune la dispoziţie raportul. Din păcate, nu ne-a chemat nimeni de la Ministerul Sănătăţii pentru a face ceva concret în acest sens”, a explicat Cătălin Stoica.
Pe de altă parte, Sorin Paveliu spune că în România nu există o societate civilă puternică.
DESPRE RECENSĂMÂNT
Recensământul a fost o catastrofă, aşa cum a fost organizat în 2011, a spus Cătălin Stoica. „Eu cred că Imperiul Roman avea o evidenţă mai bună a cetăţenilor. Referitor la nivelul de şcolarizare, cel puţin la nivel de absolvenţi de învăţământ superior suntem pe ultimele locuri în UE”, a completat Stoica.
„Sunt mai mult de 245.000 de persoane analfabete. E chiar o problemă, iar oamenii nu declară aceste lucruri”, a explicat Paveliu.
„În mod real, sunt mai multe feluri de analfabetism. Deşi există şi acel tip de analfabetism funcţional - adică ştii să citeşti şi să scrii, dar nu faci nimic în acest sens”, a conchis Cătălin Stoica.
Se încarcă comentariile...
