Şeful Colegiului Medicilor din România: „Conducerea Spitalului Municipal Caransebeş a acceptat să ne plătească gărzile suplimentare la nivelul din 2016”

Medicul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a declarat pentru „Adevărul” că Spitalul Municipal din Caransebeş a fost de acord să plătească gărzile suplimentare ale doctorilor din spital la nivelul anului 2016, nu la cel din 2009, aşa cum prevede o ordonanţă de urgenţă adoptată recent de Guvern. Decizia a fost luată pentru ca unitatea sanitară să nu rămână fără linii de gardă.

„Suntem indignaţi de ceea ce au făcut autorităţile. Au scos obligativitatea de a face gărzi pentru că un medic român lucra 300 de ore pe lună, nu 150, aşa cum prevede Codul Muncii. Pentru prima dată, spun prin lege că gărzile suplimentare se efectuează în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. Deşi ne-am zbătut ca nivelul plăţii pe oră pentru aceste gărzi să fie adaptat salarizării din 2016, anexa prevede că suntem la nivelul anului 2009”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Gheorghe Borcean, şeful Colegiului Medicilor din România (CMR).

Potrivit acestuia, conducerea Spitalului Municipal Caransebeş a fost de acord să le ofere medicilor din spital sume aferente anului 2016 pentru gărzile suplimentare, de teama ca aceştia să nu refuze să semneze contractele individuale de muncă, încheiate strict între prestatorul de servicii, în cazul de faţă medicul şi unitatea sanitară. Decizia a venit la scurt timp după ce unul dintre cele mai mari spitale din Capitală, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a anunţat că este posibil să nu poată asigura toate liniile de gardă începând din 8 august.

„Deci, dacă se vrea, se poate. E nefiresc să muncim în 2016 pe leafa din 2009”, a precizat doctorul, adăugând că în România sunt peste 11.000 de medici care fac gărzi.

Contractele nu există, dar sumele pentru gărzi diferă de la un salariat la altul

În privinţa contractelor, preşedintele CMR a arătat că ele nu există încă, fiind încheiate strict între managerii de spitale şi medici. Totodată, el a precizat că documentele diferă de la un spital la altul, dat fiind faptul că unele unităţi sanitare au finanţare de la autorităţile locale iar altele sunt subordonate Ministerului Sănătăţii. Şi tariful diferă, el fiind stabilit în funcţie de salariul fiecărui medic dispus să semneze un astfel de contract.

„Consecinţele, dacă nu se schimbă ceva la nivel naţional, vor fi dezastruoase, mai ales în situaţia în care se află acum Sănătatea. Ideea e că serviciul din spital trebuie acoperit 24 din 24, iar munca medicului în gardă e cea mai grea. Modificarea majoră adusă de legiuitor prin ordonanţa de urgenţă este că cele 150 de ore diferenţă până la cele 300 cât prestează lunar un medic trebuie acoperit prin contractul individual de muncă cu timp parţial. Însă, Ministerul Sănătăţii a trimis strict o circulară în spitale prin care ne recomandă să asigurăm permanenţa. Nu pot însă obliga medicii să lucreze peste ce prevede Codul Muncii”, a completat Borcean pentru „Adevărul”.

Spitalul Universitar, fără linii de gardă începând de luni?

Acesta spune că situaţia de la Spitalul Universitar din Capitală este îngrijorătoare. La fel se va întâmpla şi în alte spitale mari din ţară, iar semnalele până în acest moment sunt acelea că foarte mulţi medici refuză să îşi pună semnătura pe contracte.

„Medicii Spitalului Universitar au decis: nu sunt de acord cu semnarea contractului pentru gărzile suplimentare, în forma actuală. Hotărârea a fost luată în Consiliul Medical întrunit astăzi, 5 august, 2016”, a explicat medicul Florin Chirculescu, şeful Secţiei de Chirurgie Toracică din Spitalul Universitar. Noul manager al unităţii sanitare susţine că dacă permanenţa va fi asigurată în timpul weekendului, situaţia ar putea scăpa de sub control începând de luni.

„Nu ştim în ce secţii şi cum se va asigura serviciul de gardă de luni încolo. Până luni vă promitem că nu sunt probleme. După care situaţia devine uşor impredictibilă pentru că nu pot să îşi desfăşoare garda în condiţiile în care nu au semnat contractul de gărzi şi o mare parte încă nu şi l-au semnat. Ca să acoperim la plafon maximal tarifele pe ora de gardă stipulate în OUG şi în circulara ministrului care a fost remisă săptămâna trecută ne-ar trebui cam un milion de lei pe lună după estimările, după calculele noastre”, a declarat doctorul Dragoş Daviţoiu, managerul unităţii sanitare.

Doina Dimulescu: „La noi există un acord de principiu”

Spitalul Elias se pare că nu va înfrunta astfel de probleme, potrivit profesorului Doina Dimulescu, managerul unităţii sanitare. În spital a fost semnat un acord de principiu conform căruia doctorii vor asigura gărzile, iar şefa spitalului speră că toate contractele individuale de muncă cu timp parţial vor fi semnate până cel târziu pe 15 august.

„Noi sperăm să încheiem repede contractele, până pe 15 august, ca să putem să plătim oamenii. Contractele acestea nu sunt semnate nici pe la alte spitale, pentru că lumea în vacanţă. În mod normal, ministerul trebuia să dea ordinul acesta cu aplicare din septembrie, octombrie, e foarte complicat să semnezi în plină vacanţă contracte pentru toată lumea care face gărzi”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul Doina Dimulescu, şefa Spitalului Elias din Capitală.

„Nu ştiu dacă ordinul acesta e cel mai bun lucru, dar nicăieri în lume doctorul nu mai rămâne a doua zi după gardă în spital. El n-are voie să lucreze dimineaţa de după gardă. Se ştie că oboseala de după noapte îţi scade atenţia şi apare o stare de aversitate”, a completat medicul.

Potrivit acesteia, „problema a fost că pentru contractele acestea cu timp determinat, aparte de contractul de muncă, trebuie să dai cu numărul fix de ore. Revisan-ul nu-ţi primeşte un contract de principiu, iar când e vorba de gărzi e foarte dificil să estimezi câte ore se face garda. Şi atunci, noi am pus minimul de 36 de ore de gardă pe lună, minimul însemând cele 20 de ore obligatorii în completarea programului şi încă nişte ore. Sunt tot felul de concordanţe între legi. Codul muncii spune că nu poţi să obligi omul să lucreze în plus, legile noastre spun că dacă ai patru doctori pe secţie trebuie să acoperi tot programul”, a mai spus Dimulescu.

„Vom pierde şi mai mulţi medici cu această indiferenţă”

Şi Federaţia Solidaritatea Sanitară a arătat că nepăsarea faţă de soarta medicilor nu face altceva decât să accentueze nemulţumirile medicilor. „A trata puţinii medici rămaşi în ţară cu indiferenţă înseamnă a risca să-i pierdem”, arată sindicatul, acuzând lipsa de dialog cu autorităţile.

„Aşteptările privind încetarea de la sine a protestului, pe care le dovedeşte tăcerea Guvernului, se dovedesc eronate, protestul tinzând să crească în amploare”, se arată într-un comunicat de presă. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a demarat evaluarea situaţiei din perspectiva extinderii protestului la toate categoriile de personal, luând în considerarea inclusiv declanşarea unui conflict colectiv de muncă.

Un studiu recent făcut de aceştia arată că 87% dintre aceştia refuză să semneze încheierea contractelor individuale de muncă pentru gărzile suplimentare dacă nu le sunt acordate toate drepturile. Concret, doar 10% dintre medicii chestionaţi de Federaţia Solidaritatea Sanitară au declarat că li s-a propus încheierea contractelor individuale de muncă pentru gărzile suplimentare. Dintre medicii cărora li s-a propus semnarea acestor contracte, 73% au refuzat deja să facă acest lucru, majoritatea chiar şi în contextul presiunilor exercitate de conducerea spitalelor, scoate la iveală cercetarea.