USL face Constituţie pe pofta PSD

Liderii USL au stabilit o formulă de Constituţie prin care PSD să fie sigur că va avea postul de premier şi în cazul în care Crin Antonescu ajunge preşedinte

Victor Ponta şi Crin Antonescu au negociat textul noii Constituţii pe care o vor promova în comisia parlamentară de resort care îşi va începe, astăzi, activitatea. Compromisul realizat în USL va avea darul de a debloca dezbaterile asupra modificării Constituţiei, pentru că PSD şi PNL au, împreună, cele două treimi din voturi necesare pentru aprobarea noului proiect în Parlament.

În interiorul USL, principala temă de preocupare a fost modul în care preşedintele îl desemnează pe premier. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a explicat că alianţa sau partidul care a obţinut în urma alegerilor parlamentare cel mai mare număr de mandate îi va putea propune preşedintelui persoana nominalizată pentru poziţia de prim-ministru, urmând ca şeful statului să facă oficial nominalizarea premierului. Dacă persoana propusă nu reuşeşte să obţină votul Parlamentului, preşedintele încredinţează mandatul persoanei propuse de formaţiunea clasată pe locul doi.

„Nu reuşeşte nici al doilea, atunci există un termen – vom vedea cât – în care fie se constituie o majoritate în forţele politice cu mandate în Parlament care notifică preşedintelui «am constituit această majoritate, acesta este candidatul», fie Parlamentul se dizolvă şi se recurge la alegeri anticipate“, a explicat Antonescu. Un asemenea mecanism avantajează clar PSD, partid care are cele mai multe mandate şi a obţinut cele mai multe voturi la toate alegerile de la înfiinţarea partidului  şi până în prezent.

Constituţia actuală prevede că preşedintele desemnează un candidat la postul de premier în urma consultării partidului care are majoritatea absolută, sau dacă nu există o astfel de formaţiune, a tuturor partidelor parlamentare. Această prevedere i-a permis lui Traian Băsescu o marjă largă de acţiune. De exemplu, în 2004, l-a numit pe Călin Popescu Tăriceanu premier şi a lăsat PSD în afara guvernării, deşi social-democraţii câştigaseră alegerile parlamentare.

CE ATRIBUŢII MAI PIERDE PREŞEDINTELE
Mandatul preşedintelui va fi  de patru ani, faţă de cel de  cinci ani, introdus în 2003, la precedenta modificare a Constituţiei. Liberalii au propus, prin Crin Antonescu, ca alegerile să aibă loc în perioada  1 aprilie – 1 noiembrie, pentru a se evita organizarea alegerilor iarna. În acest fel, alegerile prezidenţiale de anul viitor vor fi devansate cu o lună de zile.

În situaţia remanierii, şeful statului nu va mai putea refuza propunerea de numire a unui ministru, însă acesta va trebui să fie audiat în comisiile de specialitate din Parlament, care vor acorda un aviz.  În plus, premierul obţine atribuţii de reprezentare a ţării la reuniunile Uniunii Europene, cu excepţia situaţiei în care subiectele ţin de problematica de securitate sau de politica externă a Uniunii Europene. Actuala Constituţie prevede că preşedintele reprezintă România în relaţiile externe.

Preşedintele României nu va mai putea spune trăsnăi într-o democraţie, de felul celor pe care le-am auzit: «Nu mă interesează cât ia partidul cutare, nu mă interesează că ia 70%, că ia 50%, nu pun prim-ministru de la ei. Pun eu ministru pe cine vreau» Crin Antonescu, preşedintele PNL 

CUM CREŞTE PUTEREA PARLAMENTULUI
Potrivit propunerilor USL, Parlamentul va rămâne bicameral , format din Camera Deputaţilor cu maximum 300 de membri şi Senat, unde vor fi reprezentate regiunile. Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.

Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului. În cazul moţiunilor de cenzură, acestea vor purta denumirea de moţiune de cenzură constructivă, parlamentarii Opoziţiei fiind obligaţi să anunţe şi propunerea pentru postul de premier. În cazul moţiunilor simple, adoptarea acestora echivalează cu demiterea ministrului vizat, prevedere care nu există în prezent.

O asemenea propunere ar fi menită să rezolve situaţiile în care doar un ministru îşi pierde sprijinul în Parlament, dar Guvernul are, în continuare, majoritate în Legislativ. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în 2007, când Guvernul Tăriceanu avea majoritate, dar Senatul a aprobat o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei Monica Macovei, care a rămas în funcţie. De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maximum cinci zile pentru a fi discutate.

STATUTUL CSM ŞI CCR
Statutul preşedintelui CSM ar urma să fie reglementat prin Constituţie, astfel încât această poziţie să fie ocupată doar de către un judecător. Numărul membrilor CSM ar urma să ajungă la 21 de persoane, de la 19 în prezent, doi dintre aceştia urmând să fie reprezentanţi ai societăţii civile.

În cazul CCR, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate principii sau valori constituţionale.
Interceptarea telefonică şi a corespondenţei va putea fi realizată doar cu ordin judecătoresc şi doar în cazuri excepţionale procurorul poate emite autorizaţie de interceptare pentru doar 48 de ore. ;

Pe ce nu s-au înţeles Ponta şi Antonescu

Subiectele asupra cărora liderii USL nu au reuşit să ajungă la un consens au privit solicitarea PNL ca rectificările bugetare să aibă efecte doar după aprobarea acestora în Parlament. De asemenea, un alt subiect rămas în discuţie între liderii USL vizează solicitarea lui Victor Ponta ca perioada de reţinere să fie extinsă la 48 de ore, faţă de 24 de ore în prezent.

În ceea ce priveşte posibilitatea confiscării bunurilor, liderii PNL au respins propunerea lui Victor Ponta, acesta precizând că va depune un amendament în nume personal la comisia de revizuire a Constituţiei.
Liberalii au insistat asupra menţinerii actualelor prevederi constituţionale în ceea ce priveşte dreptul la proprietate, au mai susţinut sursele citate.

PDL insistă pentru un preşedinte-jucător

Democrat-liberalii au venit şi ei cu un set de propuneri pentru revizuirea Constituţiei, chiar dacă nu vor putea avea niciun cuvânt de spus în faţa majorităţii liniştitoare a USL. Democrat-liberalii nu vor să îi atribuie şefului statului un rol decorativ. Astfel, PDL cere ca avizul Curţii Constituţionale (CCR) în cazul suspendării preşedintelui să devină obligatoriu pentru Parlament.

„În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încălca prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Parlament, cu votul majorităţii parlamentarilor, şi numai după primirea avizului Curţii Constituţionale. Conţinutul avizului Curţii Constituţionale este  obligatoriu pentru Parlament“, se arată în documentul depus de PDL la Comisia pentru revizuirea Constituţiei. Totodată, democrat-liberalii au stipulat expres ca Parlamentul să se dizolve automat dacă referendumul pentru demiterea preşedintelui este invalidat de CCR.

De asemenea, partidul condus de Vasile Blaga propune ca legislaţia privind referendumul să nu poată fi modificată prin ordonanţă de urgenţă. PDL vrea ca numirea şefilor de Parchete să intre tot în atribuţiile preşedintelui. PDL are un punct de vedere diferit de cel al USL şi în privinţa reprezentării României în afara graniţelor ţării şi cere ca şeful statului să se ocupe în continuare de agenda externă.

„Preşedintele repezintă statul român în relaţia cu Uniunea Europeană, cu alte state sau cu structuri internaţionale şi participă în numele României la reuniunile acestora. Preşedintele poate delega prin mandat participarea primului ministru sau unui membru al Guvernului“, se arată în documentul PDL.

ÎNAPOI LA REFERENDUMUL DIN 2009
Deşi au trecut patru ani, PDL nu a uitat de referendumul din 2009. Astfel, democrat-liberalii cer respectarea acelui rezultat, prin care românii au votat Parlament unicameral, iar numărul aleşilor să fie de 300. Alte propuneri importante pentru revizuirea Constituţiei în viziunea PDL stipulează alocarea a minimum 5% din PIB pentru educaţie, iar deficitul bugetar să nu fie mai mare de 3% din PIB.