Un vot istoric

„S-a pornit de cu zori un zvon, Că l-au dat jos de pe tron. Pe călăul cel urît; L-au scurtat cam pîn’ la gît.“ - Versurile acestea de la Phoenix mi-au venit ieri instantaneu în minte, pe la jumătatea zilei, atunci cînd am văzut cum se votează. Un vot istoric - aşa poate fi catalogat votul din acestă zi de 26 Mai. Reprezintă ruptura finală de comunism.

Dacă numeam protestele de la începutul anului 2017 drept „Revoluţia Luminii Morale“, acum pot spune că acest vot reprezintă Votul Moralităţii. De abia acum am rupt legătura cu comunismul, deoarece de abia acum românii au votat covîrşitor împotriva principalelor două atribute ale comunismului: dictatura şi corupţia.

Scriam în articolul România Nepăsării Colective următorul pasaj: „Trăiesc realitatea ca pe o ţigară de haşiş - pare ireal! România este produsul nostru! Împarte carenţele acestui popor! Se vorbeşte adesea despre două Românii... dar care Românii?! Eu văd una singură: România Nepăsării Colective! Fiecare dintre noi se doreşte a fi excepţia. Fiecare dintre noi doreşte ca ceilalţi să respecte legea, dar legea să nu i se aplice lui.

La vremea respectivă aveam dreptate. Încă mai am prin unele locuri. Dar! de abia acum acest popor a arătat formal că are verticalitate. Aceste alegeri marchează un nou capitol în istoria României. De abia de acum acel pasaj a devenit obsolete, fără temei. Pentru că de abia acum, am înţeles că civismul are două valenţe: una informală, prin proteste şi una formală, prin vot. De abia acum cele două valenţe s-au arătat în fibra acestui popor. Mă înclin vouă, cei care aţi făcut posibil acest lucru! Mulţumesc!

Prin aceste alegeri s-a mai întîmplat un lucru remarcabil, anume românii în sfîrşit au ales să pună în practică deviza marelui Brătianu, anume „prin noi înşine!“ Într-o încercare de a arăta cît de important este să ne luăm soarta în mîini, am scris în articolul Prin voi înşivă următorul pasaj: „Voi chiar nu înţelegeţi că sunteţi singuri? Că nimeni nu are cum vă ajuta dacă voi nu vă ajutaţi singuri? Sunteţi singuri! Este doar realitatea... cinică şi crudă. Nu mai aşteptaţi un lider mesianic, trebuie să realizaţi totul prin voi înşivă!“

Şi românii au înţeles. Nu au votat un lider mesianic. Nici pe departe. Au votat pentru pentru o idee, ceea ce este fabulos. Iarăşi cred că acest popor a oferit momente unice în istorie, deoarece nu mai ştiu vreun caz în care să se voteze pentru întărirea Justiţiei. Se poate face paralelismul că liderul mesianic pe care îl aşteptau românii era chiar Justiţia.

Întru cu totul altă notă, un vot masiv pro european îmi aduce aminte de vorbele lui Moş Neagu Djuvara, care spunea că elitele centrale îşi pierd din avînt, ele fiind înlocuite cu elite din periferia unui areal politic. De asemenea, Moş Djuvara mai spunea că el este convins că România va avea de jucat un rol important în destinul Uniunii Europene. Aşadar, într-un val de euroscepticism (din care vibrează umbre ale fascismului din anii ‘30), românii au votat masiv pentru unitatea Europei, reprezentînd, în momentul de faţă, un lider incontestabil al acestei direcţii de unitate. Doar să avem curajul să ne asumăm şi mantia de conducători! N.B. USR, PLUS! Responsabilitatea voastră e cu atît mai mare acum.

Pentru că vremurile o cer, trebuie să trag şi o concluzie referitoare la aceşti doi ani şi jumătate de chin, sub asediul constant al lui Dragnea. O să reiau din cîteva articole mai vechi cîteva pasaje, deoarece mi se par valabile şi relevante şi acum, ca şi atunci.

Aşadar, să purcedem. În articolul A început bătălia pentru Statul de Drept, scriam: „PSD-ul se comportă precum o organizaţie mafiotă. Mandatează un Boss (Dragnea) care să le rezolve probleme cu Justiţia, în timp ce ei au liber la furat. Persoanele curate din cadrul partidului sunt victime auxiliare, iar populaţia reprezintă proştii ce trebuiesc furaţi şi umiliţi.

Boss-Dragnea nu are de ce să dea înapoi. Dacă îi reuşeşte schema, atunci va fi Capo di tutti Capi. Ştie că singura ameninţare reală vine întotdeauna din partid, cînd un alt mafiot va vrea să-i ia locul. Ca să nu se întîmple asta, trebuie să îngenuncheze Justiţia.

PSD-ul are o lungă istorie de canibalizare la vîrful său. În PSD liderii dispar cînd nu mai sunt folositori mafioţilor în costum, sau cînd acţiunile lor îi pun în pericol să nu mai poată fura. PSD-ul se va descotorosi de Dragnea dacă populaţia se întoarce împotriva mafioţilor tineri din cadrul partidului. Momentan nu se întîmplă acest lucru, dar cu cît lumea va ieşi în stradă mai mult, cu atît puterea lor se erodează mai tare.“

Evenimentele recente ne arată că fix acest lucru se întîmplă. De azi-noapte a început lupta internă pentru putere în PSD. Dragnea a fost/este înlăturat fix cînd nu le mai foloseşte baronilor pesedişti. În momentul scrierii acestui articol, încă nu s-a dat sentinţa lui Dragnea. Dar, indiferent de sentinţă, Dragnea este acum un cadavru politic!

Şi că tot vorbim de funie în casa spînzuratului (pun intended),  primul articol pe care l-am scris după evenimentele din 10 august a fost Dragnea a mutat greşit - a ajuns un cadavru politic viu. Articolul a avut succes, dar ştiu că a fost controversat prin titlu şi concluzie. Scriam în acel articol că:

„Aceste violenţe nejustificate reprezintă o gravură în piatră, ce nu vor mai putea fi date uitării. În urma lor deja s-au produs trei schimbări majore:

• Au radicalizat populaţia. 
• Jandarmeria nu va mai avea curajul de a comite asemenea excese. 
• A marcat un punct zero în conştiinţa colectivă.“

Şi da, aceste violenţe au radicalizat populaţia. Liderii PSD sunt huiduiţi aproape la fiecare eveniment, chiar în judeţele şi oraşele tradiţional pesediste. „Impresionant“, aş putea spune.

Referitor la punctul 2... să spuneam că deja celebrul slogan MuiePSD s-a extins şi asupra jandarmilor, iar acestei instituţii îi vor trebui ani de zile să-şi spele imaginea de pata acelui eveniment. Dar, din acel punct, Jandarmeria nu a mai avut curajul de a comite asemenea excese.

Referitor la punctul 3, chiar putem spune că reprezintă un punct zero în conştiinţa colectivă a românilor. Îmi pare un truism această afirmaţie. Pînă şi Madam Firea s-a arătat oripilată de eveniment. Kidding, not! Dar reprezintă un punct zero, marcat în mintea fiecărui cetăţean.

Tot în acel articol mai scriam: „Dacă Dragnea şi-ar fi păstrat cumpătul, şi ar fi lăsat protestul diasporei să curgă, ar fi fost doar atît: un protest care ar fi fost dat uitării în scurt timp. Iar lumea ar fi rămas din nou cu senzaţia că este inutil şi că nu se schimbă nimic.

Dar nu. Aceste evenimente nu vor fi date uitării. Este imposibil, mai ales cu social media, care a făcut posibil ca adevărul să iasă la iveală. Acesta a fost momentul zero de care, pe cît de ironic şi cinic, pe atît de tragic, avea nevoie societatea românească pentru a nu uita cui îi ţine piept.

Din acest motiv spun că Dragnea a mutat greşit. Şi-a pierdut cumpătul. Iar acest lucru este vizibil pentru toţi rivalii săi din PSD. Prima mutare deja a fost făcută de către Ecaterina Andronescu. Pe lîngă ea au apărut tot mai multe voci contestatare. Atît din interiorul partidului, cît şi din exteriorul său.

Dragnea nu mai are mutări. În scurt timp, PSD va trebui să nominalizeze un candidat la preşedinţie. În clipa în care va fi nominalizarea, Dragnea a pierdut partidul. Indiscutabil. O ştie şi el, o ştiu toţi din PSD. Tot ce mai speră este să rămînă în continuare şeful PSD, ca să îşi salveze pielea de puşcărie. De asta spun că vor mai exista nişte asalturi împotriva Justiţiei.

Dar, din punct de vedere politic, Dragnea este un cadavru ambulant. Şi dacă îşi rezolvă problemele penale, nu mai are niciun dram de încredere. Ori cuţitele sunt lungi şi ascuţite în PSD.“

Revenind la situaţia curentă, cred că e clar pentru toată lumea că acum Dragnea este un cadavru politic. Nu mai există nicio scăpare pentru el. Mai ales că a desemnat-o (fără succes) pe Madam Firea ca succesoare.

Cred că acum e clar pentru toată lumea că fiecare acţiune a lui Dragnea a fost ca să-şi maximizeze clipele de libertate. Nu l-a interesat niciodată bunăstarea României, ba chiar a luat măsuri profund împotriva intereselor ţării. Doi ani. Doi ani şi jumătate de lupte împotriva puroiului emanat de Dragnea.

Şi ce lupte! Şi ce război! L-am cîştigat! Cu toţii vom purta cicatricile acestor vremuri, atît în bine, cît şi în rău... Mă înclin în faţa victimelor din 10 august! Mă înclin în faţa oamenilor care au construit societatea civilă din România! Mă înclin în faţa voastră, dragii mei români! Vă mulţumesc că existaţi! Vă mulţumesc, pur şi simplu!

Cu peniţa în slujba domniilor voastre,
Răzvan Ruelle,
Chapeau!