Un an cu Ponta: lupta cu Băsescu şi meciurile în USL
0
Guvernul Victor Ponta a preluat puterea pe 7 mai 2012, după ce USL a reuşit să îşi formeze o majoritate în dauna PDL. Acum, premierul are un pact de coabitare cu preşedintele.
După căderea Guvernului Ungureanu, pe 27 aprilie 2012, în urma unei moţiuni de cenzură, preşedintele României, Traian Băsescu, l-a desemnat pe Victor Ponta să formeze noul guvern, care a fost votat de Parlament pe 7 mai 2012. În noul Guvern au intrat PSD, PNL şi PC, iar UNPR a sprijinit Executivul în Parlament, fără a face parte din Cabinet.
Câţiva dintre miniştrii noului Guvern au provocat controverse. Astfel, Victor Alistar, nominalizat pentru postul de ministru delegat pentru strategii guvernamentale, a fost retras după ce presa a dezvăluit că a fost declarat incompatibil.
Doi miniştri ai Învăţământului, unul propus, Corina Dumitrescu, şi altul numit, Ioan Mang, au fost acuzaţi de plagiat şi au ratat postul. Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a fost declarat incompatibil şi a demisionat din funcţie. Vara anului 2012 avea să găsească Guvernul Ponta în epicentrul unor scandaluri politice.
Pe 12 iunie 2012, Parlamentul i-a acordat prim-ministrului Victor Ponta un mandat pentru reprezentarea României la întrunirea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, în detrimentul preşedintelui Traian Băsescu. Invocând acest mandat, Ministerul de Externe, condus de Andrei Marga, a refuzat să trimită la Bruxelles lista delegaţiei primită de la Cotroceni şi a trimis alta, cu o delegaţie condusă de Victor Ponta.
Pe 27 iunie, Curtea Constituţională (CCR) a decis că preşedintele trebuie să reprezinte România. Totuşi, Ponta a plecat la Bruxelles, invocând faptul că decizia CCR nu a fost publicată în Monitorul Oficial înainte de Consiliul European.
Scandalul plagiatului
În contextul scandalului cu Palatul Cotroceni, Victor Ponta s-a trezit cu o acuzaţie de plagiat. Subiectul a fost prefaţat chiar de preşedintele Traian Băsescu, pe 13 iunie 2012. „Când eşti doctor în drept, eşti tare. Dottore!“, a declarat Băsescu în finalul unei conferinţe de presă de la Palatul Cotroceni, apoi a început să râdă.
Cinci zile mai târziu, ediţia online a revistei britanice „Nature“ a publicat un material potrivit căruia Victor Ponta, premierul României, „a fost acuzat că ar fi copiat secţiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din publicaţii anterioare, fără să pună referinţe exacte“. Victor Ponta a replicat că este vorba de o acuzaţie cu caracter politic, alimentată de susţinătorii preşedintelui Traian Băsescu.
Subiectul a luat amploare, după ce patru comisii diferite au dat verdicte contradictorii. Intervenţia Guvernului nu a făcut decât să amplifice scandalul. Pe 29 iunie 2012, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că Victor Ponta a plagiat. Ministrul Educaţiei a schimbat regulamentul comisiei, cu doar o zi înainte de întrunirea ei.
Războiul suspendării
Ulterior, războiul dintre Guvern şi Palatul Cotroceni a devenit total, majoritatea guvernamentală declanşând suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Pe 3 iulie, USL l-a revocat pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, dar şi pe cei doi preşedinţi ai Camerelor din partea PDL, Vasile Blaga şi Roberta Anastase. Aceştia au fost înlocuiţi de Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD).
Pe 5 iulie, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit că la referendumul pentru demiterea preşedintelui nu este nevoie de cvorum.
A doua zi, în Parlament s-a votat suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, cu 256 de voturi „pentru“ şi 114 voturi „împotivă“. Pe 10 iulie 2012, Curtea Constituţională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid doar cu condiţia întrunirii cvorumului.
Iniţial, guvernanţii de la Bucureşti au anunţat că vor aplica ordonanţa de urgenţă care nu cerea existenţa cvorumului, pe motiv că era în vigoare la momentul suspendării. Oficialii Comisiei Europene, în frunte cu preşedintele José Manuel Barroso, au cerut Guvernului să respecte decizia Curţii Constituţionale, iar Executivul de la Bucureşti s-a repliat.
Traian Băsescu a cerut susţinătorilor săi să boicoteze referendumul, după ce iniţial le ceruse prezenţa la vot. Pe 29 iulie 2012, prezenţa a fost de doar 46,24%. Chiar dacă 87,52% din cei care s-au prezentat au votat pentru demiterea preşedintelui, acesta nu a fost schimbat, ca urmare a lipsei cvorumului.
Lupta politică nu s-a oprit aici, Guvernul anunţând că vrea să realizeze un minirecensământ pentru a stabili numărul exact de alegători. Modificarea numărului de alegători ar fi influenţat cvorumul, dar operaţiunea nu s-a realizat, după ce ministrul de Interne Ioan Rus a refuzat să schimbe numărul de alegători post-referendum.
Pe 21 august, Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Traian Băsescu a revenit la Cotroceni.
46,24% a fost prezenţa la vot a românilor la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.
Guvernul Ponta 2, scena disputelor dintre PSD şi PNL
După alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, la care USL a obţinut 60% din voturi, Traian Băsescu i-a încredinţat formarea Guvernului tot lui Victor Ponta.
Gestul preşedintelui a fost precedat de semnarea unui pact de coabitare cu premierul. Acordul semnat pe 12 decembrie de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Victor Ponta, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, includea un „cod de conduită general“, un „mecanism de soluţionare a disputelor“, precum şi spaţiile de responsabilitate care-i revin fiecăruia. La semnarea pactului de coabitare au fost prezenţi şi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele PNL, Crin Antonescu.
Chiar dacă USL a câştigat detaşat alegerile parlamentare, formarea Guvernului Ponta 2 nu a fost lipsită de controverse în interiorul alianţei.
Victor Ponta a dorit să coopteze şi UDMR în Guvern, pe baza unei înţelegeri anterioare dintre liderii USL şi cei ai maghiarilor. Crin Antonescu şi Dan Voiculescu s-au opus acestui plan, iar Guvernul a fost format din reprezentanţii PSD, PNL, PC şi UNPR.
Scandal pe funcţii şi pe procurori
Chiar înainte de votul de învestitură din Parlament, în interiorul USL a izbucnit un nou scandal. Pe ultima sută de metri, premierul a făcut mai multe modificări în structura guvernamentală care i-au nemulţumit pe liberali. De exemplu, CNADNR, compania pentru autostrăzi, a trecut de la ministrul liberal al Transporturilor, Relu Fenchiu, la ministrul social-democrat al Infrastructurii, Dan Şova. În plus, Ponta a anunţat că trei dintre miniştrii cu portofolii obişnuite devin miniştri delegaţi, adică având un rang mai mic. Doi dintre aceştia, Maria Grapini şi Lucia Varga, proveneau din alianţa PNL-PC.
Scandalul din USL a fost de natură să amâne cu o zi audierile din comisii. În cele din urmă, Guvernul Victor Ponta 2 a primit votul de încredere al Parlamentului României, pe 21 decembrie 2012, cu 402 voturi „pentru“ şi 120 „împotrivă“. Încet-încet însă, falia dintre PSD şi PNL a părut să se adâncească.
Scandalul cel mai dur s-a declanşat după ce, în 3 aprilie 2013, Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei, a propus-o pe Laura Codruţa Kövesi pentru şefia DNA.
Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat că nu este de acord cu această nominalizare, liberalii considerând că Laura Codruţa Kövesi este o apropiată a preşedintelui Traian Băsescu.
„Această decizie luată de premier în calitate de ministru interimar la Justiţie este o decizie pe care a luat-o şi asupra căreia pentru prima dată de la înfiinţarea USL nu ne-am consultat şi doar ne-a comunicat, şi asupra căreia, tot pentru prima dată de la înfiinţarea USL, ne despărţim fundamental“, a afirmat preşedintele PNL.
În cele din urmă, liberalii au cedat Ministerul Justiţiei celor de la PSD, afirmând că nu mai doresc acest post din moment ce propunerile pentru şefiile parchetelor au fost deja făcute. ;
Se încarcă comentariile...
