Tăriceanu cere grupurilor parlamentare ALDE să voteze împotriva Strategiei de apărare a lui Iohannis
0
Co-preşedinte al Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE) Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis.
Formarea Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a fost validată, vineri, la Congresul de fuziune a Partidului Conservator cu Partidul Liberal Reformator.
Într-un comunicat transmis duminică seara, Tăriceanu îşi motivează decizia prin faptul că, după ce a citit cu atenţie documentul, a constatat existenţa unor formulări şi direcţii de acţiune care contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie.
"La modul general, observaţiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiţionale, Strategia naţională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului. Cu alte cuvinte trecerea către o republică prezidenţială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată", spune Tăriceanu.
El îşi exemplifică afirmaţia prin faptul că în textul propus este scris că "Strategia naţională de apărare a României ţine de atribuţiile Preşedintelui României", după care, prin mijlocirea Strategiei şi cu eventualul acord al Parlamentului, Preşedintele României dobândeşte atribuţii neconstituţionale în domenii aparţinând altor puteri sau instituţii, prin sintagma "Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă ... în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice ... reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice".
Tăriceanu mai spune că dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conţine atribuţii din activitatea curentă a Guvernului.
Un alt argument invocat este că, printre interesele naţionale de securitate menţionate în Strategie, se află şi următoarea formulare: "apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept", ceea ce, în opinia lui Tăriceanu, reprezintă o referire directă şi paternalistă la puterea judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuţiilor prezidenţiale.
"În consideraţiile finale ale Strategiei sunt menţionate şi sarcini concrete trasate Parlamentului şi Guvernului de către cel care are atribuţii, adică, aşa cum am citat la început: <Strategia naţională de apărare a României ţine de atribuţiile Preşedintelui României>", spune Tăriceanu.
El apreciază astfel că extrasele din Strategie sunt suficient de convingătoare pentru a justifica opţiunea de a nu aproba textul prezidenţial în forma actuală şi suficient de relevante pentru modul în care proiectează preşedintele României pentru viitor relaţiile dintre puterile statului şi dintre cele mai importante instituţii.