SUA au dat undă verde desfiinţării UDMR pentru instigarea la conflicte interetnice pe model rusesc

Nu e prima oară când depun o plângere penală împotriva extremiştilor maghiari. Brusc însă, DIICOT s-a autosesizat din senin şi s-a mişcat în sfârşit împotriva UDMR. Coroborat cu ofensiva diplomatică a SUA împotriva dictaturii lui Viktor Orban, e clar că Washingtonul s-a săturat de cozile de topor maghiare ale Rusiei din Ungaria şi din România. Şi uite aşa România poate să scape legal de extremiştii maghiari!

Faptele grave ale UDMR împotriva României au devenit şi mai grave în contextul geopolitic tensionat în care incitările etnice servesc Moscovei şi acesta este începutul sfârşitului pentru UDMR. De aici surpriza şi şocul UDMR, de care am auzit povestindu-se în ziua în care liderii formaţiunii s-au trezit urmăriţi penal. L-am avertizat pe Kelemen Hunor de nenumărate ori să nu mai facă jocurile Budapestei pentru că face, de fapt, jocurile Rusiei, şi acest lucru îi va pune capăt carierei. Uite că va pune capăt şi UDMR-ului!

La fel ca şi în cazul luptei anti-corupţie, a fost nevoie de intervenţia SUA pentru ca lucrurile să se mişte. În cazul urmăririi penale a liderilor UDMR, situaţia e similară. Aşa că degeaba se plâng liderii UDMR pe la ambasadele străine, au fost deja înfieraţi şi pe bună dreptate. Nimeni nu va sta de vorbă cu uneltele Budapestei, adică ale Moscovei, şi nimeni nu va crede demersul lor de auto-victimizare. Şi, în timp ce Viktor Orban e tot mai contestat în stradă la Budapesta, Kelemen Hunor se vede izolat şi urmărit penal, alături de Antal Arpad. Iar UDMR s-a trezit cu eticheta de organizaţie ”teroristă” pe care nu şi-o va mai şterge niciodată de pe frontispiciu.

În acest moment, nimeni din cancelariile occidentale nu va mişca un deget ca să-I scape pe aliaţii lui Viktor Orban din România. E ca şi cum ar fi fost prieteni cu Coreea de Nord sau cu talibanii. De fapt, UDMR a făcut jocurile secesioniste pe criterii etnice promovate cu atâta succes de Putin. Şi de aici li se va trage şi sfârşitul atât UDMR-ului, cât şi celorlalte formaţiuni extremiste maghiare din România.

 Vă amintiţi cum a fugit Laszlo Tokes din România când a fost ameninţat cu ridicarea decoraţiei şi când şi-a dat seama că ameninţările şi minciunile lui nu mai sunt tolerate? A găsit adăpost la Budapesta. Deputatul Marko Attila, nepotul lui Marko Bela, pe care DNA îl caută pentru arestare, a fugit şi el la Budapesta. Ungaria a devenit locul de refugiu al penalilor şi trădătorilor de ţară, aşa cum Rusia a devenit locul de refugiu al lui Ianukovici. I-am avertizat pe liderii UDMR că vor trebui să părăsească România şi să se ascundă în Ungaria dacă tot lucrează pentru Budapesta. Problema este că nici Ungaria nu va mai fi mult timp un refugiu sigur, pentru că nu ştiu cât va mai rezista Viktor Orban la Maidanul pornit la Budapesta. Şi atunci ce vor face, vor fugi toţi la Moscova?

Iată şi plângerea penală pe care am depus-o la Parchetul General împotriva lui Antal Arpad pentru declaraţiile de incitare la violenţă:

Către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

PLÂNGERE PENALĂ

împotriva lui ANTAL ARPAD, Primar al Municipiului Sfantu Gheorghe, care in calitate de invitat a declarat de la tribuna Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU) al Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR) de la Targu Mures, ca daca premierul Victor Ponta nu il va "instrui" pe prefectul de Covasna "sa lase in pace maghiarii", atunci in secuime s-ar putea intampla ce s-a intamplat in martie 1990 la Targu Mures, conform datelor transmite de Agerpres, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

•       Infracţiuni contra securităţii naţionale, prevăzute şi pedepsite de art. 394 cod penal;

•             Instigare la ura si discriminare, prevăzută şi pedepsită de art.369 cod penal;

•             Instigare publică şi apologia infracţiunilor, prevăzută şi pedepsită de art.368 cod penal.

                În fapt,

                La data de 13.12.2014, ANTAL ARPAD, Primar al Municipiului Sfantu Gheorghe, prezent la tribuna Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU) al Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR) de la Targu Mures a anunţat public, că: "Il rog pe domnul Frunda sa isi roage seful, prim-ministrul Romaniei, sa il instruiasca pe prefectul de Covasna sa ii lase in pace pe maghiari. Ce fac prefectii, il califica si pe el. (...) Daca nu, in secuime s-ar putea intampla ce s-a intamplat la Targu Mures in 1990", a spus Antal Arpad, potrivit traducerii oficiale.

Acesta a mai afirmat in cadrul aceluiasi eveniment ca deputatul Marko Attila, condamnat pentru retrocedarea unui imobil, a cerut protectia SUA si a Ungariei, insa in primul rand maghiarii trebuie sa fie alaturi de acesta si sa recurga la actiuni inclusiv de genul celei de la Cluj-Napoca, cand s-a stopat demolarea unei biserici.

Antal Arpad a sustinut conform relatarilor presei faptul ca "in aceasta tara justitia nu e justa, ci serveste un sistem sa ii faca pe maghiari saraci, sa ajunga soarta sasilor".

Intre 19 si 21 martie 1990 a avut loc la Targu Mures un conflict interetnic intre romani si maghiari, in urma caruia au murit cinci oameni, iar sute de persoane au fost ranite.

                În acest context, declaraţiile şi acţiunile primarului Arpad Antal împotriva Constituţiei României conform relatarilor din mass media sunt unele aproape zilnice, brutale şi făcute la vedere reluand elemente prezentate si in trecut cu privire la actiunile acestuia.

                Modul public în care Arpad Antal intelege sa ia pozitii publice şi felul propagandistic în care demersurile lui se derulează deja pe teritoriul României oferă indicii clare că este vorba despre adoptarea de către persoane care şi-au asumat un rol public şi care au funcţii în administratia publica locala, in partide sau în organizaţii înregistrate în România, într-un cadru care s-a dorit a fi cât mai oficial posibil, a unor decizii de susţinere şi punere în aplicare a unor măsuri care constituie tentativă de încălcare a prevederilor Art. 16 din Constitutia României:

„Egalitatea în drepturi

    (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

                Articolul 16 din Constituţie reglementează aspecte fundamentale ale Statului Român, şi prin urmare textul constituţional este de strictă interpretare şi aplicare.

                Nu se poate, prin urmare, invoca nici posibilitatea interpretării extensive de către învinuiţi a textului constituţional, şi nici eventuale necunoaşteri a legii, cu atât mai mult cu cât în discuţie este Legea Fundamentală a Ţării, declaratiile vizand si o veritabila trimitere la incalcarea prevederilor cuprinse in art.124 din Constitutie:

    Înfăptuirea justiţiei

    (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

    (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

    (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

„Antal a sustinut ca "in aceasta tara justitia nu e justa, ci serveste un sistem sa ii faca pe maghiari saraci, sa ajunga soarta sasilor".

                Consider că intenţia, mărturisită public, a lui Antal Arpad, este aceea de determina o presiune publică şi mediatică în vederea punerii în discuţie, în varii situaţii şi conjuncturi, a valorilor naţionale pe care Constituţia le apără şi le protejează, urmarind o veritabila discriminare pozitiva si o nesocotire a institutiilor unui stat european, inclusiv a puterii judecatoresti.

                Este evident, de asemenea, că se încearcă îndemnarea populaţiei de etnie maghiară din România la manifestarea făţişă a negării caracterului unitar şi naţional al Statului Roman şi a negării dreptului cetăţenilor de etnie română de a se bucura de deplinătatea ocrotirii drepturilor garantate de Constituţie, de orice fel, de o negare a drepturilor si obligatiilor Statului Roman, trebuind sa se tina cont de rolul special al puterii judecatoresti in societate, garant al justitiei, valoare fundamentala intr-un stat de drept, avand nevoie de increderea cetatenilor pentru a progresa - cu atat mai mult apare extrem de grava afirmarea unei necesare discriminari pozitive pe criterii etnice exclusiv mentionate, fara un temei serios, in contextul unui discurs continand evocarea unor cazuri violente cu impact emotional in societate.

                Or, cele descrise mai sus reprezintă exact obiectul material al infracţiunilor de

                •  Infracţiuni contra securităţii naţionale (art.394 C.p.), potrivit căruia:

- Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

c. aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;

d. ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

                                • Instigare publică şi apologia infracţiunilor (art.368 C.p.), potrivit căruia:

(1) - Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.

                •             Instigarea la discriminare (369 C.p.), potrivit căruia:

                Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

                Faptele sunt cu atât mai grave cu cât făptuitorul nu este, aşa cum am menţionat, simplu cetăţean ce exercită în mod abuziv dreptul la asociere şi exprimare, ci, pe de o parte, liderul unei organizaţii cu activitate publică aflate nu prima oară în situaţia de a ataca bazele constituţionale ale statului român, precum şi ales local.

Ca urmare a celor prezentate, solicit începerea urmăririi penale împotriva numitului Antal Arpad cu privire la faptele arătate mai sus.

                Deputat Bogdan Diaconu