SONDAJ 61,7% din români sunt de acord cu unificarea Republicii Moldova cu România
0
Marţi seară a avut loc cea de-a doua întâlnire organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre, publicaţiile Adevărul şi Foreign Policy şi Institutul de Cercetare Inscop, pe tema relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, pornind de la rezultatele unui sondaj de opinie publică realizat în România.
Dezbaterea cu tema „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?“ i-a avut ca invitaţi pe ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), Antonia Colibăşanu, din partea Stratfor – Europa, Darie Cristea, director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), coordonator proiecte Inscop Research, Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24, Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România, prof. Silviu Neguţ, vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN, Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic, ambasadorul Iurie Reniţă, al Republicii Moldova în România, Remus Ştefureac, director general Inscop Research şi Constantin Tănase, director cotidianul Timpul (Republica Moldova). Moderator a fost prof. Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)
„Rezultatele acestui sondaj ar putea fi o temă de reflecţie pentru politicienii români, apropo de electoratul din Republica Moldova sau percepţia electoratului din dreapta Prutului despre Republica Moldova. Acest sondaj va ridica foarte multe semne de întrebare. Există mai multe publicuri care sunt interesate de această problemă: cel constituit din români stabiliţi în Republica Moldova, studenţii din Republica Moldova veniţi în România, cei reportaţi în România, care au avut sau au rude în Republica Moldova şi publicul de români nebasarabeni, dar pentru care chestiunea basarabeană e importantă. Aceste patru segmente electorale pot fi foarte intens curtate politic de acum înainte, mai cu seamă că Republica Moldova se află astăzi la o răscruce geo-politică, politică şi strategică, care va fi marcată după ceea ce noi am numit eşecul Summitului de la Vilnius (n.r. - Summitul Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Vilnius, pe 28 şi 29 noiembrie 2013)“, a punctat profesorul Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN).
Un procent de 61,7% dintre români sunt de acord ca Republica Moldova să se unifice cu România, iar 22,7% se opun.
Cercetarea, realizată de Inscop şi susţinută de Adevărul, relevă opinia românilor referitor la problema unificării Republicii Moldova cu România. Sondajul a fost realizat în perioada 7-14 noiembrie, pe un eşantion de 1.055 de subiecţi. „Concluzia generală este că populaţia României, în majoritate, percepe şi doreşte un traseu al Republicii Moldova orientat înspre vest“, a sublimiat Remus Ştefureac, director general Inscop Research. Una dintre întrebările sondajului de opinie a urmărit să descopere gradul de notorietate pe care îl au nişte inscripţii tit mai prezente pe drumurile din România: „Basarabia, pământ românesc“ şi „Basarabia e România“. „În jur de 44% au văzut aceste inscripţii, ceea ce, în opinia noastră, este un nivel foarte ridicat“. Dintre respondenţi, cei încadraţi în intervalul de vârstă 18-34 de ani au fost mai numeroşi în a răspunde afirmativ acestei întrebări. În întrebările formulate în sondaj, s-a folosit atât forumularea Republica Moldova, întrucât face trimitere la statalitate, cât şi Basarabia, care marchează legăturile istorice cu România.
Românii de peste 65 de ani, pro unificare
De asemenea, sondajul a relevat că 51,7% dintre români cred că Republica Moldova este mai apropiată de România şi de Uniunea Europeană, 25,7% de Rusia şi Uniunea Euro-Asiatică şi 15,8% nici una, nici alta. În regiunile Muntenia, Oltenia şi Dobrogea, 55% dintre respondenţi cred că Republica Moldova e mai apropiată de Româna şi de UE, în timp ce în regiunile Banat, Crişana, Mureş există cea mai mică convingere în acest sens.
La întrebarea „Ce credeţi că se va întâmpla cu Republica Moldova în viitor?“, 50,7% din românii chestionaţi au răspuns că se va integra în UE şi/sau se va uni cu România, în timp ce 28,4% cred că va rămâne aşa cum este acum. De asemenea, majoritatea celor care cred în unificarea Basarabiei cu România au vârste de peste 65 de ani. „E vorba şi de o raportare istorică la semnificaţia fenomenului, a Basarabiei pentru România“, au spus reprezentanţii Inscop.
Sergiu Celac, ambasador, primul ministru de Externe al României după 1989, a punctat dimensiunea militară a problemei unificării Basarabiei cu România. Deşi în relaţiile română-ruse problema a fost abordată cu mai multe ocazii în istoria recentă, nu s-au creat încă condiţiile pentru o discuţie serioasă asupra intereselor reciproce. Avem nevoie, în România, să începem să articulăm o poziţie naţională într-o problemă naţională. În momentul de faţă, există o pluralitate de perspective din partea societăţii academice, ştiinţifice, opinii publice, în general, ceea ce este foarte bine. Ceea ce nu e bine este că există o astfel de pluralitate de păreri la nivelul decidenţilor politici şi aş sugera să ne inspirăm din faptul că atunci când am avut de articulat o problemă mare, de interes naţional, prin procesul de la Snagov, toate forţele politice au reuşit să cadă de acord că accesul în NATO şi în UE este obiectivul naţional al României. Poate că a sosit momentul să explorăm posibilitatea de a avea un asemenea dialog care să ducă la o poziţie naţională referitor la relaţia faţă de Republica Moldova".
Constantin Tănase, jurnalist din Republica Moldova, a vorbit despre realităţile din Basarabia care trebuie luate în seamă. „Dacă stânga tradiţională, rusofilă defineşte unionismul drept un curent de gândire marginal, antistatal, xenofob, chiar fascist, aceştia se simt confortabil acolo, fiindcă vin dintr-o tradiţie. Mai puţin confortabil se simt politicienii, în special cei de dreapta, care în campanie electorală se declară pro-români, dar cum ajung la guvernare, schimbă placa, fiindcă apare un conflict de interese. În Republica Moldova, putem desena contururi foarte clare ale opoziţiei, ale tradiţionalilor, însă este o dramă pentru partidele de centru-dreapta care vin la guvernare. Apare întrebarea: este aderarea Republicii Moldova la UE o cale de reunificare a românilor? Cred că a venit timpul ca guvernele de la Chişinău şi de la Bucureşti să spună românilor cinstit în faţă ce cred despre unificare.
Dacă în 20 de ani se menţine situaţia din prezent, decalajul va fi de 1:10. PIB-ul pe cap de locuitor în românia va fi undeva la 30.000 de dolari, iar în Republica Moldova va fi la 3.000 de dolari. Petrişor Peiu, expert economic
Petrişor Peiu, expert în economie, a tratat problema costurilor reunificării, dând exemplu. „Numim costuri ale reunificării investiţiile în infrastructură, în asistenţă socială şi în unificarea monetară. Când vobim de aceste costuri, trebuie să vedem şi costurile implicite ale nerealizării acestui lucru. În 1990, când s-a luat decizia formală a reunificării Germaniei, estul avea un sfert din populaţia vestului, PIB-ul pe cap de locuitor în este era 11.800 de dolari, în vreme ce în vest ajungea la 22.000 de dolari. Investiţiile în reunificare, pe 20 de ani, au fost de 2 miliarde de dolari. Această renuficare a fost o strategie de marketing, iar marele câştigător este Germania federală.
„În 1990, PIB-ul pe cap de locuitor în România şi Republica Moldova erau apropiate, în raport de 1,5:1. În prezent, în Basarabia sunt 2.200 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce România are 8.000 de dolari pe cap de locuitor, o diferenţă de 4:1. Acestea sunt costurile implicite ale nerealizării unirii. Diferenţa dintre Republica Moldova şi România de la 1:1,4 la 1:4. Decalajul acesta creşte. Dacă în 20 de ani se menţine situaţia din prezent, decalajul va fi de 1:10. PIB-ul pe cap de locuitor în românia va fi undeva la 30.000 de dolari, iar în Republica Moldova va fi la 3.000 de dolari“, a mai subliniat Peiu.
Citeşte şi:
Calea Moldovei spre Europa: reunificarea cu România
Argumentele lui Rogozin pentru unirea României cu Republica Moldova
Se încarcă comentariile...
