Situaţia geopolitică actuală face posibilă unirea României cu Republica Moldova

Lucrurile încep sa se schimbe, o recunoaşte chiar Vladimir Putin într-o recentă declaraţie. Globalizarea, mobilitatea cetăţenilor şi a mărfurilor, explozia tehnologiilor, a circulaţiei informaţiilor, a comunicaţiilor, a turismului mondial, toate acestea şi altele au condus la o schimbare de paradigmă în problematica unirii României cu Republica Moldova.

Interesele geostrategice ale marilor actori mondiali se îndreaptă, mai degrabă, spre colaborare şi cooperare, pentru că războaiele au devenit imposibile prin efectul devastator global pe care l-ar aduce.

• Poziţia Rusiei. Sigur că nu-i convine o astfel de evoluţie geopolitică, dar nici nu are ce face, dacă populaţia Republicii Moldova se pronunţă în favoarea reunificării, exact argumentul pe care l-a adus Rusia la anexarea Crimeii.

Economic, Rusia este în dificultate, şi nu poate susţine un conflict militar cu NATO. Mai mult, nu poate renunţa la schimburile comerciale cu UE, pentru că nu poate explica propriilor cetăţeni de ce să renunţe la bunurile performante occidentale şi la libera circulaţie a persoanelor şi a resurselor financiare.

Fără exporturile de hidrocarburi în UE, resursele financiare ale Rusiei s-ar reduce drastic, risc agravat de preţul scăzut al hidrocarburilor pe piaţa mondială. 50% din PIB-ul Rusiei provine din exportul de hidrocarburi.

Faptul că Transnistria ar rămâne sub influenţa Rusiei, este de natură să mai atenueze pierderile strategice, şi anume prezenţa NATO la graniţa pe Nistru.

Cel mai bine ar fi ca Rusia să-şi dea acordul pentru unificare, la schimb cu avantaje economice pe care le-ar obţine din partea Occidentului. Discuţii în acest sens ar putea fi iniţiate, inclusiv într-un cadru internaţional.

Iată declaraţia recentă a lui Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg:

„Lăsând glumă la o parte, dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele de după cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci putem discuta. Dar va trebui să discutăm nu doar despre Kaliningrad, ci şi despre estul Germaniei, oraşul Lvov - fostă parte a Poloniei, şi aşa mai departe. Şi apoi mai sunt şi Ungaria şi România pe această listă”.

Concluzia corectă ar fi: România şi Ungaria pot intra pe lista reconsiderării graniţelor stabilite de Al Doilea Război Mondial.

Anterior, am avut declaraţia ziaristului Maxim Shevcenko, unul din oamenii de încredere ai preşedintelui Putin, membru al Consiliului pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse:

„O parte semnificativă a poporului moldovenesc doreşte reunirea cu România. Acesta este punctul care trebuie să fie discutat foarte detaliat şi cu atenţie. Reunificarea Crimeei cu Rusia a creat un precedent pentru alte regiuni ale Europei”

Rusia nu este în situaţia de a anexa acum teritorii străine (Ucraina, Republica Moldova), pentru că nu are bani nici pentru proprii cetăţeni şi nu poate asigura hrana şi locuri de muncă  unei populaţii mărite brusc, mai ales că potenţialul economic al teritoriilor posibil a fi  anexate este redus.

Este posibil ca în calculele pragmatice, pe termen lung, investiţiile în infrastructură, în special în căi de acces spre Europa, realizate în actualul teritoriu al Republicii Moldova,  să reprezinte un avantaj şi pentru Rusia.

O autostradă Chişinău-Iaşi-Tg. Mureş nu are ce să strice Rusiei, pentru că va beneficia şi ea de această legătură cu occidentul.

• Poziţia UE. UE câştiga, dacă una dintre ţările ataşate proiectelor europene, România, se măreşte  în suprafaţa, populaţie, potenţial economic. Inclusiv investitorii occidentali  vor găsi o piaţă lărgită a României.

România este o ţară stabilă politic, economic, militar, credincioasă apartenenţei sale la UE. În aceste condiţii, unificarea sa cu Republica Moldova nu prezintă riscuri privind coeziunea UE.

Occidentul nu are nici un interes să-şi pericliteze relaţia cu Moscova, prin acceptarea Republicii Moldova în UE. Prin unirea cu România, rezultatul este acelaşi, dar la mijloc e voinţa celor două popoare.

• Poziţia NATO. NATO este avantajată de o Românie mai puternică, cu o poziţie la Marea Neagră superioară celei actuale. Stabilirea frontierei NATO pe Nistru face mai puternică poziţia sa în raport de principalul adversar, Rusia, exact pe flancul estic care este mai vulnerabil.

Marea Neagră a devenit un butoi cu pulbere din cauza transferului de forţe militare ruseşti în Crimeea, şi a impredictibilităţii regimului Erdogan din Turcia. În aceste împrejurări România lărgită ar constitui un pilon şi mai important pentru flancul estic al NATO.

Nu este o extindere a NATO, pe care Rusia ar condamna-o, ci unificarea aceleiaşi populaţii, despărţite de conflicte militare istorice.

• Poziţia Republicii Moldova. Economia Republicii Moldova se prăbuşeşte şi datorită corupţiei clasei conducătoare. Nivelul de trai extrem de scăzut este şi mai greu de suportat când cetăţenii săi fac comparaţie cu nivelul de trăi din România şi alte ţări din UE. Toate variantele de guvernare au eşuat, instabilitatea politică este mai mereu prezentă la Chişinău.

O treime din populaţie a plecat în străinătate.

Băncile au fost devalizate din cauza corupţiei endemice, inclusiv prin furtul devenit celebru al unui miliard de dolari, de care nimeni nu este acuzat.  

În Republica Moldova s-au schimbat generaţiile, cei tineri au acces la internet şi sunt mult mai bine informaţi despre situaţia economico-politică a ţărilor din UE. A crescut considerabil, la 35%, procentul cetăţenilor moldoveni care doresc unirea cu România.

Dependenţa Republicii Moldova de economia Rusiei este în scădere, în parte datorită dificultăţilor pe care le întâmpină chiar Rusia în asigurarea nivelului de trai propriei populaţii. Între a munci pe ruble într-o Rusie în derivă şi a munci pe euro în România sau ţări ale UE, tinerii moldoveni fac o alegere uşoară: UE şi România.

Care ar fi aventajele cetăţenilor moldoveni, după unirea cu România?

• Salariile şi pensiile lor s-ar egaliza cu cele din România. Astfel, de la o pensie medie de 66 euro pe lună, pensionarii moldoveni ar putea ajunge la 180-220 euro pe lună. Salariaţii de stat din Republica Moldova ar trece şi ei la nivelul salariilor din România, triple în raport cu ce primesc ei acum.
• Sistemele de educaţie şi sănătate din România sunt mai performante, ele se vor extinde şi în teritoriul actualei Republici Moldova.
• România fiind o ţară membră a UE, libera circulaţie, accesul la piaţa muncii, la pieţele comerciale, la instituţii de învăţământ şi cultură din UE, devine o realitate pentru toţi viitorii cetăţeni ai României reunite.
• Justiţia din România, parchetele şi DNA, se vor extinde automat şi pe teritoriul Republicii Moldova de azi, astfel încât corupţia şi furturile din bugetele publice vor fi diminuate, infractorii de toate genurile vor fi trimişi mai uşor în faţa completelor de judecată.
• Cetăţenii Republicii Moldova vor avea şi ei acces la fondurile europene, la avantajele pe care le are România ca membră a UE.
• Securitatea teritoriului Republicii Moldova va fi asigurată de NATO.
• Agricultorii moldoveni îşi vor putea valorifica produsele la preţurile existente în piaţa României şi a UE.
• Fermierii moldoveni vor beneficia de subvenţiile la hectar, acordate de UE.
• Asigurarea ordinii publice, serviciile de securitate şi informaţii, mult mai performante în România, se vor extinde şi în actualul teritoriu al Republicii Moldova.
• În acest moment, România are de şapte ori mai mulţi locuitori decât Moldova şi un Produs Intern Brut de 25 de ori mai mare, ceea ce înseamnă un PIB pe cap de locuitor pentru moldoveni de patru ori mai mare, după unificare.
• Sistemele energetice ale României vor asigura şi energia necesară cetăţenilor moldoveni, după interconectarea celor două sisteme energetice.
• Este posibilă, cu ajutor european, construcţia unei autostrăzi Chişinău-Iaşi-Tg. Mureş, ceea ce ar însemna o legătură facilă cu restul Europei pentru cetăţenii moldoveni.

Iată, pentru comparaţie, evoluţia unor indicatori macroeconomici din România, înainte şi după intrarea în UE.

• Poziţia României. România ar creşte din toate punctele de vedere. Unirea României cu Republica Moldova ar aduce României un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 6,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.

În acelaşi timp, exporturile României ar fi  mai mari cu 3 mld. euro, la 55 mld. euro, în timp ce datoria publică ar creşte cu doar 2 mld. euro, faţă de datoria de circa 60 mld. euro pe care o avea România la sfârşitul anului trecut.

Suprafaţa agricolă a României  ar creşte cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a României de 13 mil. ha.

Lungimea căilor ferate ar creşte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova şi 11.300 km România), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova).

Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est.

Circa 70% dintre cetăţenii României sunt de acord cu unificarea celor două ţări, nu exista vreun impediment în aceasta direcţie.

Mai presus de orice calcule economice, România are obligaţia să repare nedreptatea istorică produsă în urma pactului criminal Ribbentrop-Molotov.