Probabil copleşiţi de colosalul abuz pe care Fiscul îl comite la adresa libertăţii de exprimare a celor de la Antena 3, nu ştiu dacă aţi mai avut timp să remarcaţi un detaliu pe care eu nu mi-l explic nicicum. Cei de la trustul Intact susţin că, de la condamnarea lui Dan Voiculescu şi până azi, au trimis către autorităţile statului (ANAF şi Guvern) nu mai puţin de 21 de notificări prin care cereau clarificarea situaţiei locative a posturilor TV ce stau cu chirie în spaţiile confiscate prin sentinţa penală.  Şi că în tot acest timp nu au primit niciun fel de răspuns.

În paralel, mai multe entităţi ale trustului au declanşat numeroase acţiuni civile prin care cereau ca instanţele să stabilească în ce măsură contractele de închiriere rămân valabile, iar statul devenit proprietar trebuie sau nu să le respecte. Nu poţi să spui, aşadar, că n-au avut avocaţi.

Şi totuşi, în pofida lipsei cronice de răspuns la avalanşa de notificări, cei de la Antene nu spun dacă şi când au deschis vreun proces în contencios administrativ. Căci legea contenciosului precizează foarte clar că poate fi subiect de atac în instanţă nu doar un act administrativ ca atare, ci şi ”nesoluţionarea în termenul legal ori refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”. Iar termenul legal e 30 de zile.

Portalul Tribunalului Bucureşti arată două acţiuni având ca obiect „refuz soluţionare cerere”, ambele deschise de Antena TV Group în aceeaşi zi: 3 noiembrie 2015. Nu ştiu dacă e coincidenţă sau nu, dar a doua zi dimineaţă Victor Ponta avea să-şi anunţe demisia. Cele două procese nu au încă nici măcar un prim termen fixat.

Rămâne aşadar un fapt: vreme de mai bine de un an, trustul Intact nu şi-a valorificat dreptul de a primi un răspuns prin acţiune în contencios administrativ, dar ţipă abia acum că Statul Român nu i-a răspuns la notificări. Şi aici intervine nedumerirea mea. În perioada în care nu răspundea la solicitările Antenelor, Statul Român era reprezentat de Victor Ponta, prim-ministru, şi Gelu Diaconu, şef la ANAF. Două personaje care, în tot acest răstimp, au fost tare îndrăgite în studiourile din Băneasa. Păi dacă cei de la Antene au tot stat bot în bot cu Victor Ponta prin studiouri, nu puteau să-l tragă de mânecă şi să-i spună – fie „live”, fie în culise – măi, nene, vezi că ţi-am trimis nişte notificări, când ai de gând să răspunzi?

Memoria sticlei ne mai spune însă ceva: imediat după condamnarea lui Dan Voiculescu, Victor Ponta a promis solemn, „live” la Antena 3, că nu vor fi evacuaţi cât timp va fi el prim-ministru. Şi atunci merită să ne gândim dacă nu cumva ne aflăm în faţa unei înţelegeri oculte. Departe de a fi adversari juridici aşa cum ar părea, fostul premier şi trustul Intact să fi conspirat întru zădărnicirea aplicării unei sentinţe definitive prin apelul la un sofisticat mix de tertipuri avocăţeşti şi aparenţe de legalitate. Iar noianul de notificări rămase fără răspuns să fi fost doar instrumentul cu care trustul Intact să dea la cap Statului Român atunci când acesta va fi reprezentat de alte personaje. Adică au făcut aşa cum procedează, atunci când se trezesc cu mascaţii la uşă, reprezentanţii unei etnii pe care nu avem voie s-o defăimăm nici măcar atunci când – apud Medelin Voicu & Niki Scorpion – se defăimează singură.

În această afacere teribil de complicată, în care ceea ce se vede acum e doar o câtime din ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, se trezeşte vorbind şi preşedintele Klaus Iohannis: ”Cred că libertatea de exprimare în media nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. Această abordare heirupistă a ANAF mi se pare cel puţin nepotrivită, dacă nu discutabilă”.

Simbolistica ne-a jucat, aşa cum numai ea ştie, o uriaşă festă: preşedintele a afirmat cele de mai sus înainte de a se întâlni cu acea parte a societăţii civile care a contribuit decisiv la debarcarea lui Victor Ponta şi la instalarea guvernului Dacian Cioloş. Cum declaraţia a fost făcută pe trotuar, putem spera că emiţătorul ei nu a fost preşedintele Klaus Iohannis, ci simplul cetăţean Iohannis Klaus. Iar acest simplu cetăţean are motive de solidarizare, căci este şi el stânjenit de un ”banal motiv administrativ”: o instanţă a decis definitiv şi irevocabil că are şi el de evacuat o casă.

Acum aproape un an, Klaus Iohannis lansa o replică memorabilă:”Preşedintele trebuie să aibă curajul să nu se exprime în fiecare chestiune”. Ne-ar fi prins teribil bine tuturor să fi avut ieri un preşedinte curajos.  

* Iar domnul preşedinte Klaus are o problemă cu o casă (lb. germană).