Scutul de la Deveselu, predat la cheie Alianţei. Ce oficiali participă la lansare
0
România inaugurează joi scutul antirachetă de la Deveselu, la eveniment fiind prezent şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenbnerg, alături de premierul Dacian Cioloş şi de alţi oficiali români şi americani.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vine azi în România pentru a participa la inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu şi pentru a discuta despre „menţinerea şi îmbunătăţirea securităţii statelor NATO din flancul estic al Europei“. Odată cu această inaugurare, scutul anti-rachetă american – denumit oficial „U.S. Aegis Ashore Missile Defense System Romania“ - devine activ şi integrat în sistemul de apărare al NATO împotriva rachetelor balistice.
În cadrul vizitei oficiale, secretarul NATO se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Dacian Cioloş, precum şi cu miniştrii Lazăr Comănescu şi Mihnea Motoc, cu ultimul susţinând şi o conferinţă de presă de la Cartierul General al Diviziei Multinaţionale din Sud-Estul Europei al NATO.
În ultimele zile, mai mulţi oficiali occidentali, precum adjunctul Secretarului Apărării al SUA, Robert Work, sau adjunctul Secretarului american de Stat, Antony Blinken s-au întâlnit cu Klaus Iohannis. „Preşedintele României şi adjunctul Secretarului Apărării american au apreciat în mod deosebit implementarea Sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi expresie a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, precum şi a angajamentului ferm al SUA în securitatea europeană şi euroatlantică“, a anunţat Administraţia Prezidenţială după întâlnirea dintre Iohannis şi Work, desfăşurată ieri.
Mesaje similare de susţinere şi încurajare a României pentru iniţiativa de a contribui la asigurarea securităţii în Europa Centrală şi de Est au fost date şi după vizita lui Blinken, când liderul de la Palatul Cotroceni şi adjunctul Secretarului de Stat din SUA au vorbit de inaugurarea scutului, dar şi de planurile de viitor în contextul Summitului NATO de la Varşovia, din iulie.
Statele Unite, interesate de Republica Moldova
La întâlnirea cu Blinken, Iohannis„ a evidenţiat aspectele de securitate şi apărare de interes pentru România în contextul Summitului din Polonia, cu accent pe asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre. „Iohannis a subliniat importanţa consolidării prezenţei aliate în mod echilibrat, pe întreg flancul estic al NATO, şi relevanţa Iniţiativei de Reasigurare Europeană promovate de preşedintele Obama. Preşedintele României a subliniat, totodată, că ţara noastră înţelege, ca aliat NATO, în contextul complicat de securitate din Vecinătatea Estică şi Sudică, să acţioneze responsabil, ca furnizor de securitate“, preciza Administraţia Prezidenţială.
Americanii au reconfirmat în repetate rânduri angajamentul statului lor pentru întărirea întregului flanc estic. Discuţiile s-au purtat şi asupra temei legată de evoluţia situaţiilor din vecinătatea României şi regiunea extinsă a Mării Negre, accentul fiind pus pe Republica Moldova şi Ucraina.
De altfel, subiectul Mării Negre şi a pericolului rusesc a fost atins de Secretarul general al NATO într-o conferinţă comună de presă cu Dacian Cioloş, susţinută la 8 martie. „Marea Neagră este de o mare importanţă nu doar pentru România, dar şi pentru NATO. Am observat o intensificare a activităţii Rusiei în zonă, imediat după anexarea ilegitimă a Crimeei”, a declarat Jens Stoltenberg. Totodată, România a fost sfătuită să continue politica de a creşte gradual bugetul Apărării până la nivelul de 2% din PIB, asumat de statele membre NATO.
Scutul antirachetă, o armă de peste 400 de milioane de dolari
Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) al cărui scop e apărarea împotriva pericolelor din afara Europei cuprinde trei baterii cu 24 de rachete interceptoare model SM-3 care vor fi amplasate la baza Deveselu unde pot fi dislocaţi maximum 500 de militari. SM-3 poate distruge rachetele balistice prin impact, la o viteză extrem de mare. Sistemul Aegis Ashore e cel care permite interceptarea rapidă a rachetelor cu rază medie şi mică de acţiune. La detectarea unei rachete ostile, baza militară lansează rachetele interceptoare. După ce se desprinde de rachetă, proiectilul are capacitatea de a-şi controla singur traiectoria, putând face şi mici ajustări ale vitezei.
Costurile legate de amplasarea sistemului se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea acestuia. Emblema unităţii (foto medalion) are în partea superioară un vultur care ţine în gheare un trident şi drapelul american, şi care stă pe un meterez în culorile tricolorului românesc. Dedesubt, apare sigla NATO şi motto-ul „Apărăm Alianţa“.
Se încarcă comentariile...
