Dimitris Avramopoulos, ministrul Afacerilor Externe al Greciei: „Subiectul Schengen trebuia să fie deja închis“
0
Grecia consideră că intrarea în Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare sunt proceduri distincte, fără legătură între ele, a atras atenţia Dimitris Avramopoulos, ministrul Afacerilor Externe al Greciei, într-un interviu acordat „Adevărul”. Totodată, în ciuda crizei, Grecia rămâne un partener economic important al României.
Ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Dimitris Avramopoulos, a fost prezent, ieri, pentru câteva ore la Bucureşti, unde a discutat cu omologul său român, Titus Corlăţean, şi cu premierul Victor Ponta. Evoluţiile situaţiei din Cipru, perspectivele europene în lupta cu criza economică şi financiară, dar şi sprijinul Greciei pentru intrarea în Schengen au fost subiecte în discuţiile dintre cele două părţi. Dimitris Avramopoulos, 60 de ani, diplomat de carieră, a demisionat în 1993 din serviciul diplomatic pentru a intra în politică. Ales de două ori primar al Atenei, parlamentar în mai multe mandate, Dimitris Avramopoulos a deţinut numeroase portofolii guvernamentale, la Turism, Sănătate, Apărare. Ministru de Externe din 2012.
„Weekend Adevărul“: Domnule ministru, aţi venit în România după ce o controversată decizie de salvare a Ciprului a fost luată. Este o soluţie care impune, între altele, pierderi celor care au depozite mai mari de 100.000 de euro în bănci. Care credeţi că este raţiunea care stă la baza unei asemenea decizii?
Dimitris Avramopoulos: Acordul de susţinere a economiei cipriote este dur. Dar, din păcate, în condiţiile date, evident nu exista alternativă. Prin acord s-a evitat falimentul dezordonat, care ar fi avut consecinţe mult mai grave asupra poporului cipriot şi ar fi periclitat rămânerea ţării în zona euro, cu urmările pe care acest lucru ar fi putut să le aibă asupra Republicii Cipru.
De-a lungul istoriei, poporul cipriot a dovedit că ştie să se lupte şi se va descurca. Va înfrunta cu succes şi această provocare, aşa cum a făcut după invazia turcă în 1974. În această încercare, Ciprul nu este singur. Are de partea lui atât solidaritatea europeană, cât şi pe Grecia, care sprijină din tot sufletul poporul cipriot. E nevoie de muncă, autocunoaştere şi perseverenţă.
Ca să iasă, însă, definitiv Europa din criză trebuie să avem încredere între noi, să existe încredere în partenerii noştri şi este nevoie de dezvoltare, care va crea locuri de muncă.
Este Cipru un caz singular sau asemenea măsuri pot fi luate şi în altă parte?
Nu consider că măsurile care s-au luat în Cipru constituie un model pentru alte situaţii. Aşa ceva ar dăuna credibilităţii sistemului bancar al Uniunii Europene în ansamblu şi din acest motiv nu se va întâmpla. Europa trebuie totuşi să dea răspunsuri colective, în spirit de solidaritate. Criza nu ameninţă doar ţările aflate în dificultate. Ameninţă coeziunea europeană şi dăunează Europei în ansamblu. Toţi trebuie să se gândească că niciodată nu ştii când criza va bate la uşa ta.
Care este impactul acestor măsuri în regiune ştiind că băncile cipriote sunt prezente în zonă, inclusiv în România, cum, de altfel, sunt prezente şi băncile greceşti?
Grecia, în colaborare cu autorităţile cipriote şi cu Uniunea Europeană, a reacţionat prompt şi coordonat, blindând sistemul bancar grecesc, care nu este influenţat de evoluţiile din Cipru. Programul grecesc şi recapitalizarea băncilor îşi urmează cursul normal, contribuind la revenirea Greciei în procesul de redresare. Prezenţa sectorului bancar grecesc în România şi în ţările din regiune a constituit o importantă pârghie de dezvoltare în ultimii aproape douăzeci de ani. În pofida crizei şi a previziunilor sumbre, băncile greceşti şi-au păstrat poziţiile în regiune şi au continuat să constituie un suport pentru economiile locale. Pe măsură ce va ieşi din criză, Grecia îşi va recupera şi rolul de catalizator al dezvoltării pentru întreaga regiune.
Care poate fi efectul măsurilor din Cipru asupra relaţiilor UE-Rusia?
Rusia este partener strategic pentru Cipru şi pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei. De altfel, este în interesul Rusiei să fie rezolvată criza financiară atât în Cipru, cât şi în Europa în general. Nu uitaţi că, cu puţin timp în urmă, Rusia a încheiat un acord de împrumut important cu Republica Cipru. Aşadar, cred că în cadrul intereselor noastre reciproce, vom reuşi să dăm răspunsuri comune la provocările pe care le avem în faţa noastră.
Care sunt perspectivele economiei greceşti, după impunerea măsurilor din programul de reforme?
Anul 2013 este un an dificil. Sperăm însă să fie ultimul an de recesiune, Grecia să realizeze surplus bugetar primar şi să înceapă redresarea economiei. Climatul în Grecia se schimbă continuu. La nivel internaţional, sunt tot mai mulţi cei care recunosc progresul mare realizat, datorită marilor reforme, dar şi a determinării şi a sacrificiilor poporului elen. Date despre parametrii importanţi ai economiei întemeiază acest optimism. Scopul nostru principal acum este să realizăm creştere, prin pârghia investiţiilor, care va crea noi locuri de muncă, deoarece şomajul constituie astăzi cea mai mare rană pe trunchiul Greciei, iar scăderea acestuia este principalul scop al guvernului nostru.
Cum evoluează relaţiile bilaterale în această perioadă de criză?
Cooperarea noastră bilaterală este excelentă. Colaborăm strâns la toate nivelurile. În special în economie, volumul schimburilor comerciale depăşeşte suma de un miliard şi sunt convins că va creşte şi mai mult. Grecia este al patrulea cel mai mare investitor în România, cu capital investit de 4 miliarde de euro aproximativ, care creează mai mult de 35.000 de locuri de muncă. Împreună putem şi vom face mult mai multe. Unul dintre scopurile principale ale vizitei mele este identificarea acestor posibilităţi.
Care este poziţia Greciei în privinţa aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen?
Ne-am exprimat în repetate rânduri sprijinul absolut pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Rămânem fermi pe această poziţie în beneficiul vecinilor noştri şi al regiunii. În discuţiile relevante din cadrul UE, subliniem că ambele ţări îndeplinesc criteriile şi merită să devină membre ale spaţiului Schengen. Sperăm că în curând se va realiza şi acest pas.
Care este opinia Greciei în privinţa legăturii dintre Schengen şi MCV pe care unele state europene o fac, ca argument pentru amânarea aderării României la spaţiul de liberă circulaţie?
Vorbim despre proceduri distincte, care evident nu sunt legate una de cealaltă.
Credeţi că se poate ajunge la o înţelegere în acest an, în ceea ce priveşte aderarea la Schengen?
Subiectul trebuia să fie deja închis.
În opinia dumneavoastră, ce ar trebui să facă România pentru a-şi îmbunătăţi imaginea la nivel european?
România a făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani. Să nu uităm că este vorba despre o călătorie dificilă de tranziţie, care necesită timp şi efort mare din partea tuturor forţelor societăţii. Pe măsură ce România îşi va continua reformele pentru formarea unei societăţi moderne, deschise şi democratice cu o economie competitivă şi un mediu de investiţii primitor, imaginea ei se va îmbunătăţi.
Care este poziţia Greciei în legătură cu discuţiile privind restricţii în unele state pentru accesul românilor pe piaţa muncii, după 2014?
Părerea noastră este că libertăţile de bază ale Uniunii Europene constituie un element fundamental al structurii europene. Excepţiile de la această regulă întârzie întregirea europeană. În conjunctura actuală, este vital ca din această criză să răzbată voinţa noastră comună hotărâtoare, să avanseze Europa către unificarea politică substanţială, cât mai curând posibil!
Ne-am exprimat în repetate rânduri sprijinul absolut pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Dimitris Avramopoulos
Se încarcă comentariile...
