Reacţia lui Iohannis la votul în cazul Corlăţean: Obstrucţionarea Justiţiei nu poate fi acceptabilă
0
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Senatul pentru respingerea cererii DNA de urmărire penală pe numele senatorului PSD Titus Corlăţean, acuzat că, în calitate de ministru de Externe, a blocat votul din Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014.
„Votul dat astăzi în Senat reprezintă un semnal negativ pe care Parlamentul îl dă, din nou, prin blocarea urmăririi penale a unui parlamentar. Obstrucţionarea Justiţiei nu poate fi acceptabilă într-o ţară în care respectarea statului de drept trebuie să fie o prioritate. Vinovăţia sau nevinovăţia cuiva se stabileşte în faţa unui judecător, nu prin vot în plen“, a scris Klaus Iohannis, pe pagina sa de Facebook.
92 de senatori s-au pronunţat „împotriva“ cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru Titus Corlăţean, în timp ce doar 26 de senatori au fost „pentru“. Singurii care au votat la vedere au fost liberalii, în timp ce parlamentarii din celelalte partide au fost adepţii votului secret. Cu toate acestea, rând pe rând, senatori ca Şerban Nicolae sau ca Haralambie Vochiţoiu şi-au declarat susţinerea lui Titus Corlăţean încă dinaintea votului.
Atac la DNA
„Am citit şi eu referatul procurorilor şi este o insultă la adresa Senatului, o batjocură faţă de profesia de jurist”, a spus senatorul PSD Şerban Nicolae. Senatorul PSD a mai spus că procurorul de caz este profund incompetent. „Vă rog să votaţi în sensul în care Senatul nu poate cere începerea urmăririi penale“, a completat Nicolae.
Pe de altă parte, liderul UNPR de la Senat i-a făcut un scurt laudatio colegului său Corlăţean. „Titus Corlăţean este un produs rar al diplomaţiei româneşti. De când procesul este pe rol, am întrebat toţi ambasadorii şi diplomaţii: a fost un foarte bun ministru de Externe. Nu are nicio vină că unii români au fost obstrucţionaţi să voteze”, precizat Vochiţoiu.
Titus Corlăţean a ţinut un discurs de peste jumătate de oră în care s-a apărat de acuzaţiile DNA, dar în care nu a cerut direct, cu subiect şi predicat, să fie salvat de colegii. „Resping în termeni foarte clari şi categorici orice acuzaţie care îi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze. Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spaţiul public, altele care necesitau explicaţii pentru a fi bine înţelese şi altele“, a declarat Corlăţean încă de la început. Acesta a ţinut să sublinieze că ar fi respectat în integralitatea legile în momentul în care a avut loc propunerea numărului secţiilor de votare şi a listei acestora.
Jumătăţile de adevăr
„Au fost respectate toate procedurile necesare când s-a propus numărul şi lista secţiilor de votare. Am aflat şi eu de la echipa tehnică a MAE că centrala MAE nu acceptă niciodată lista integrală a secţiilor cerute de ambasade“, a adăugat senatorul social-democrat care nu a precizat faptul că o pentru votul de la alegerile prezidenţiale din 2014, o parte din secţiile unde mergeau numeroşi români să voteze au fost desfiinţate, fiind deschise altele în zone în care oamenii cu cetăţenie română nu prea s-au înghesuit.
Potrivit DNA, Corlăţean a putut stabili în mod discreţionar amplasarea secţiilor de vot, fără să ţină cont de propunerile avansate de misiunile diplomatice. În ţările cu importante comunităţi de români fostul ministru de Externe a cerut ca acestea să fie amplasate în spaţii oficiale, în timp ce în alte ţări a relaxat condiţiile organizatorice.
Senatorul a prezentat şi propria variantă a modului cum au fost organizate secţiile de pe cuprinsul Republicii Moldova. Potrivit social-democratului, ambasada României din Republica Moldova a solicitat permisiunea pentru 21 de secţii de votare, dar în acelaşi timp ar fi anunţat că personalul acestora ajunge doar pentru 11 secţii. Şi în această prezentare, Corlăţean a omis să spună că numeroase secţii au fost organizate în zone rurale, cum au fost cele din localităţi ca Giurgiuleşti, Cantemir, Ialoveni, Floreşti, Leova, Edineţ şi Făleşti, în timp ce în Chişinău au fost acceptate din nouă secţii doar patru.
Se încarcă comentariile...
