Klaus Iohannis: Nu sunt de acord cu modificarea Codului Penal. Nu accept ca parlamentarii să facă modificări în interes propriu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni seară, la Palatul Cotroceni, că nu este de acord ca parlamentarii să modifice legislaţia penală, adăugând că va refuza să promulge astfel de legi.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Iohannis

Klaus Iohannis: Misiunea preşedintelui este de a promulga legi adoptate în Parlament. Am decis ca atunci când ajung la mine spre promulgare legi importante sau care au dus la discuţii ample în spaţiul public să fac declaraţii legate de promulgarea sau nepromulgarea lor. Astăzi vreau să mă refer la trei chestiuni.

Voi face mai întâi câteva aprecieri legate de un pachet de trei legi: Legea privind finanţarea campaniilor electorale, Legea partidelor politice şi Legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. 

 După aceea voi face menţiuni în legătură cu altă lege care a ajuns la mine, este vorba despre cea privind modificarea serviciilor de utilităţi comunitare. În fine, voi face referiri la acte normative care nu au ajuns la mine încă, în speţă intenţiile de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.  În ce priveşte legile electorale, toate cele trei legi au făcut parte din proiectele pe care le-am abordat cu partidele în cadrul consultărilor. 

Pentru mine este foarte important ca modificările legislative să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei, vizând creşterea performanţei partidelor, a transparenţei în gestionarea banilor şi publici, şi privaţi în campanii şi de către partide, în ansamblu, creşterea performanţei clasei politice.  Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Ştiu că au existat discuţii legate de modul cum ar trebui să sune în final legea.

Una peste alta, fiecare reprezintă un progres într-o direcţie bună. Toate cele trei legi au fost promulgate fiindcă le consider un câştig în această etapă. Legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor a fost retrimisă în Parlament fiindcă nu am găsit satisfăcătoare forma iniţială. Parlamentul şi-a însuşit în mare măsură acele solicitări. A modificat legea.

A doua lege, cea referitoare la partide politice, conţine câteva modificări. Cea mai importantă e cea care se referă la numărul de fondatori, un număr mic, trei persoane pot fonda un partid. Se introduce prima dată în legislaţie noţiunea de partid local, lucru pe care îl găsesc bun. Şi acest document a fost mult discutat. Consider că modificările sunt benefice.

Vreau să mă refer la o singură chestiune care mi s-a părut sensibilă, o sesizare din partea societăţii civile care a fost de părere că sunt restrictive prevederile la declararea unui partid ca inactiv. S-a înţeles că dacă e îndeplinită una din aceste condiţii, partidul e automat desfiinţat, ceea ce nu e adevărat. Un partid nu poate fi radiat administrativ, nu se prevede aşa ceva, ci numai prin hotărâre judecătorească.

În fine, legea privind alegerea autorităţilor locale. E un progres faţă de vechea formă. Dacă pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor şi a consiliilor judeţene s-a păstrat principiul din legea veche, avem o noutate aparentă. care în realitate e o revenire la o formă anterioară a legii, şi anume alegerea preşedintelui de Consiliu Judeţean (CJ). Consider că această schimbare este una binevenită.  Sunt de părere că legea reprezintă un progres şi am promulgat-o.

Vreau să mă refer pe scurt la propusa modificare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice. A fost tratată ca o intervenţie pentru reglementările de incompatibilitate. Se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi şeful de CJ pot fi membri în AGA când e vorba de o societate publică ce se ocupă de utilităţi publice. Chestiunea a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală. Chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. ÎCCJ a tranşat chestiunea şi a constatat că nu am fost în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns la Preşedinţie a doua oară nu va fi promulgată.

Această lege a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, a fost trimisă a doua oară la promulgare. Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act, drept pentru care am formulat o adresă către CCR şi voi cere verificarea constituţionalităţii acestui act. În esenţă, trebuie să lămuresc fondul problemei. M-am exprimat în chestiunea incompatibilităţilor, am spus că domeniul trebuie mai bine reglementat, după o discuţie publică, formulate în aşa fel încât lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din problemă folosind un subterfugiu.

Mai mult, prevede derogări de la Legea ANI. Legea ANI e o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie de natură organică. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul la CCR.

În fine, nu sunt de acord cu modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală. Sunt acte normative noi şi trebuie lăsate să funcţioneze un timp. Nu pot accepta ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte în interesul lor propriu. Dacă vor ajunge la promulgare aceste acte normative, nu vor fi promulgate.

Întrebări:

Cu cine v-aţi consultat când aţi retrimis în Parlament Codul Silvic?

Klaus Iohannis: Cu departamentul de resort. Există un departament de specialitate care verifică aceste chestiuni. Mi-a propus retrimiterea fiindcă împreună cu actul care a venit la promulgare a venit sesizarea din partea Consiliului Concurenţei, din iniţiativa Consiliului. Dorind să avem legi bune, în concordanţă cu legislaţia europeană, am retrimis legea.

Spuneaţi că cereţi informaţii de la servicii pe tema Codului Silvic. Aţi primit răspuns?
Klaus Iohannis: Va ajunge la mine la mijlocul acestei săptămâni. Am vorbit şi azi despre speţă, documentul va fi terminat în 2-3 zile.

Ieri a fost dat un mesaj prin care se anunţa un interviu acordat ARD. În realitate, s-au difuzat doar 18 secunde din el. 

Klaus Iohannis: Departamentul de Comunicare o să vă lămurească.

Aţi vorbit despre persoana care îl înlocuieşte pe Dragnea?

Klaus Iohannis: Premierul nu m-a contactat, dar sunt convins că, în măsura în care se găseşte o persoană, mă va contacta.

Înainte de plecarea în Italia lăsaţi să se înţeleagă că l-aţi da în judecată pe Ponta.
Klaus Iohannis: Aştept lămuriri.

Aţi spus că vă gândiţi să abordaţi problema defrişărilor în CSAT. Care e punctul dvs. de vedere şi veţi promulga Codul Silvic?

 Klaus Iohannis: Lucrurile au evoluat, nu mai sunt la nivel de intenţie. Sunt decis să se discute chestiunea în CSAT. Am avut o discuţie cu premierul în legătură cu ordinea de zi a CSAT. Conţine o analiză a situaţiei în domeniu. Aşteptăm să avem o imagine clară asupra pagubelor produse de defrişările ilegale. În prima fază, vrem să avem o analiză să vedem cu ce fenomen ne confruntăm. După care, dacă este cazul, luăm o decizie.

Care e punctul dvs. de vedere cu privire la propunerile CE ca unele state să preia imigranţi din Africa?

Klaus Iohannis: În esenţă, România trebuie să fie solidară cu alte ţări ale UE. Dacă se pune problema preluării migranţilor, suntem dispuşi să discutăm chestiunea. Un punct de vedere elaborat îl prezint la şedinţa Consiliului European.

Dacă Parlamentul nu ţine cont de cererea dvs de reexaminare pe legea Codului Silvic, sesizaţi CCR?

Klaus Iohannis: Nu. Aş fi putut face acest lucru din capul locului. Este important, cât se poate discuta ceva, să vedem unde sunt problemele. Lucrul sesizat de mine în baza sesizării Consiliului Concurenţei, care a dus la discuţii, e în jurul cotei de 30% propusă în actul normativ, cota de piaţă care poate fi la o singură entitate economică. Nu s-a discutat însă decât foarte puţin despre un alt lucru care deschide posibilitatea defrişărilor necontrolate pe suprafeţe mai mici de 10 hectare. E foarte periculos. Dacă acceptăm această chestiune, se ajunge uşor la concluzia că peste un milion de hectare pot fi defrişate fără analiză. Aici este nevoie de o discuţie aprofundată.

O înregistrare cu T. Atanasiu a provocat discuţii la vârful PNL. Vă menţineţi decizia de a-l desemna premier pe Predoiu?

Klaus Iohannis: Sigur că da.

Cum definiţi relaţia cu premierul Ponta?

Klaus Iohannis: Dacă a suferit schimbări, e tot o relaţie instituţională. Când m-am prezentat în faţa românilor şi le-am spus că vreau să fiu preşedinte, am spus că vreau să fiu mediator, dar în acelaşi timp, arbitru şi ferm, când se impune. Codul Silvic a arătat că sunt zone în care avem păreri diferite. Păreri diferite pot duce la o dezbatere politică, dar nu pot accepta să ducă la tipul aluziei că s-ar face trafic de influenţă la Preşedinţie.

Au fost proteste în Rep. Moldova pentru a promova ideea de unire cu România. Ce le transmiteţi?

Klaus Iohannis: E dreptul lor de a-şi manifesta o opţiune politică.

În perspectiva dezvoltării României, veţi cere ca Bucureştiul să aibă un singur primar?

Klaus Iohannis: E o temă care poate fi foarte bine discutată când se discută despre reforma administrativă. Dacă vorbim despre rolul în viitor al regiunilor, entităţilor administraţiei publice, o discuţie care trebuie purtată, e locul şi rolul privind o discuţie cu un singur primar sau primar de sectoare. Nu e o chestiune care trebuie discutată de preşedinte.

Guvernul nu aplică legea şi nu organizează alegeri parţiale. Avem cinci consilii judeţene, trei mari municipii şi 14 colegii de senator şi deputat. Cum vedeţi acest lucru?

Klaus Iohannis: Abordarea Guvernului e greşită. Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile şi judeţele unde persoanele care au fost în funcţie au părăsit aceste funcţii. Consider că tema trebuie abordată de cei în cauză. La Cluj s-a ajuns la un proces pe această speţă, dar cred că e o temă care ar putea fi discutată între partide. De asta există partide la Putere şi partide în Opoziţie.

Spuneţi în cartea dvs. că au existat indicii puternice privind un blat între Ponta şi Băsescu. Care au fost indiciile?

Klaus Iohannis: Am acelaşi sentiment. Sunt indicii discutate în campanie şi care se regăsesc în această carte.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a menţionat Tratatul de la Lisabona în cazul Codului Silvic, care se referă la măsuri provizorii privind politica în domeniul mediului. A existat o analiză la Cotroceni?

Klaus Iohannis: Nu a fost o astfel de analiză.

Fostul preşedinte a spus că este inadmisibil ca preşedintele actual să vorbească mai mult în presa germană decât în presa de aici.
Klaus Iohannis: Nu comentez aceste afirmaţii.

V-a transmis RA-APPS când puteţi ocupa Vila Lac 3?

Klaus Iohannis: Nu.

Are sens să oprim exporturile de lemn cum vrea Ponta?

Klaus Iohannis: M-a informat că emite actul. Competenţele economice sunt la guvern. Dacă actul ajunge la Preşedinţie, voi analiza chestiunea, dar pot să vă spun că, în principiu, sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defrişărilor ilegale.

Pe fond, credeţi că primarii şi preşedinţii de CJ ar trebui să facă parte din AGA?

Klaus Iohannis: Reiau chestiunea. Da, sunt de părere că ar trebui să aibă posibilitatea să fie membri în Adunarea Intercomunitară care se ocupă de aceste societăţi. E vorba de o societate cu arie de acoperire regională, dacă se află 100% în mână publică.

Ce spuneţi despre alegerea primarilor într-un tur?
Klaus Iohannis: Există argumente pentru ambele variante. E o opţiune care poate fi promulgată. Dacă ne referim la preşedinţii de CJ, situaţia e diferită. De când există astfel de entităţi, comunitatea locală are un primar şi atunci e normal să fie ales direct. Un judeţ e o entitate mai degrabă tehnică. Nu cred că există un fel de comunitate judeţeană similar unei comunităţi de tip oraş sau comună. În consecinţă, nu se impune alegerea directă. CJ are mai degrabă atribuţii de coordonare. Cred că trebuie să ţinem cont şi de faptul că în CJ majorităţile se pot schimba absolut legitim. Trebuie să aibă posibilitatea să se exprime inclusiv la nivelul preşedintelui de CJ.

Potrivit unor informaţii oficiale, membrii ISIS ajung în Europa la bordul unor bărci cu imigranţi ilegali. Aveţi semnale că ar fi crescut riscul pentru România?

Klaus Iohannis: Situaţia e sub observarea atentă a serviciilor. Şi-au făcut treaba foarte bine. Suntem îngrijoraţi de această situaţie şi, ca atare, serviciile vor fi implicate.

Comisia Europeană a atras atenţia că impozitarea celor cu venituri mici este în România cu mult peste nivelul altor ţări. Cum comentaţi aceste aspecte?

Klaus Iohannis: Trebuie să vină de la guvern şi aştept să vină cu soluţii pentru aceste chestiuni.Recomandările trebuie să primească un răspuns din partea statelor membre. În cazul României, acesta vine de la Guvern. Aştept un răspuns.

De ce nu aţi cerut la DIICOT o selecţie pe criterii de competenţă?

Klaus Iohannis: Procedura legală a fost respectată. Mi s-a făcut o propunere, eu cred că este de datoria mea să mă informez înainte de o astfel de nominalizare. Am avut o discuţie lungă cu candidatul şi voi lua o decizie.

Vă mai întâlniţi cu domnul Horodniceanu?

Klaus Iohannis: Dacă este nevoie, da. 

Aţi spus că vă întâlniţi cu partidele de câte ori e nevoie pentru că nu sunteţi mulţumit de legea votului prin corespondenţă.

Klaus Iohannis: Mă îngrijorează un pic, nu sunt în grafic.

A apărut o cercetare cu privire la Prima Doamnă. Ar putea avea un rol?
Klaus Iohannis: Nu cred că România e pregătită pentru Prima Doamnă. Prima Doamnă există, e soţia mea, Carmen. Am fost bucuros când am văzut rezultatul sondajului.

În a doua carte pe care o lansaţi vorbiţi de rolul preşedintelui. Care ar fi cuvintele care v-ar defini stilul?

Klaus Iohannis: Vă las pe dvs. să apreciaţi.

Am înţeles că defrişările sunt subiectul central la CSAT. Consideraţi că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională?

Klaus Iohannis: Personal cred că...

A existat un proiect care prevedea că, dacă cineva taie ilegal pădure, e pedepsit ca pentru un atentat la siguranta naţională.

Klaus Iohannis: E posibil să discutăm.

Premierul spunea că ministrul Sănătăţii va face o informare legată de situaţia cardului de sănătate. Aţi discutat?

Klaus Iohannis: Da, am vorbit. Inclusiv despre Institutul Cantacuzino. Concluzia e că a fost prost pregătită implementarea cardului. Mai exact, populaţia a fost insuficient de bine informată. Era nevoie de o campanie naţională de informare.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite