Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Ponta a jucat la temporizare până a reuşit să îngroape alegerile locale

Publicat: 05.05.2015 20:08

Ultima actualizare: 07.08.2022 01:46

MISIUNE IMPOSIBILĂ. Guvernul a ignorat luni la rând notificările prefecţilor până când a ieşit din calendarul care făcea posibilă alegerea unor noi primari şi preşedinţi de CJ în locul celor arestaţi sau condamnaţi

Arestaţi în dosare de corupţie, condamnaţi în procesele cu ANI sau trecuţi la cele veşnice, preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii care şi-au pierdut funcţiile în ultimul an nu vor mai fi înlocuiţi, prin alegeri, decât în 2016. Chiar dacă a fost notificat încă de anul trecut, Guvernul a omis adoptarea hotărârilor prin care s-ar fi stabilit data scrutinelor până când a depăşit, la începutul acestei săptămâni, termenul-limită.

Din calcule electorale sau bugetare, cel puţin 5 judeţe (Cluj, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Botoşani) şi 48 de primării (între care Sibiu, Ploieşti, Târgovişte ori Sighişoara) vor rămâne astfel fără şefi aleşi până la scrutinul din iunie anul viitor, chiar dacă o instanţă din Cluj i-a pus în vedere premierului Victor Ponta, în luna aprilie, că a nu organiza alegeri la timp este ilegal.

Neamţ şi Vâlcea rămân descoperite atât la CJ, cât şi în municipiile reşedinţă de judeţ, în timp ce oraşul Rădăuţi este în situaţia de a avea şi primarul arestat, şi consiliul dizolvat. În alte patru judeţe (Brăila, Prahova, Hunedoara şi Constanţa), şefii CJ sunt suspendaţi fără ca funcţiile să fie încă, oficial, vacante.

4 mai, termenul-limită depăşit de Guvern

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, a explicat pentru “Adevărul” de ce organizarea oricăror alegeri locale înainte de luna iunie 2016 a devenit, de la începutul acestei săptămâni, imposibilă. Fiecare scrutin local ar fi trebuit organizat mai devreme de luna iunie, cât timp legea interzice alegerile parţiale cu mai puţin de un an înaintea celor la termen. “În cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar fi trebuit adoptate astfel încât să intre în vigoare pe 4 mai 2015”, arată Ana Maria Pătru.

Până pe 4 mai, Guvernul nu a emis însă nicio hătărâre în acest sens, chiar dacă atât Internele, cât şi Ministerul Dezvoltării au fost „informate periodic” de AEP despre „datele-limită până la care pot fi organizate alegerile parţiale respective”.

Asigurarea succesiunii. Un tertip pentru liniştea „baronilor”

Legea administraţiei publice locale obligă Guvernul să fixeze data noilor alegeri în maximum 90 de zile de la revocarea unui primar sau şef de consiliu judeţean. În octombrie 2014, Victor Ponta a făcut, prin ordonanţă de urgenţă, o modificare care a trecut atunci neobservată. Textul articolului 72, care stabilea termenul de 90 de zile, a fost înlocuit cu un altul prin care Guvernul îi desemna ca înlocuitori ai primarilor sau preşedinţilor de CJ ale căror funcţii rămân vacante pe viceprimari sau vicepreşedinţii de CJ, aleşi nu uninominal, ci pe liste de partid în 2012. Artificiul le-a dat aleşilor locali ai PSD, care se plângeau la partid de descinderile DNA, confortul de a-şi aranja succesorul.

Termenul de 90 de zile a rămas însă în lege, într-un alt articol. A confirmat-o, în urmă cu o lună, Curtea de Apel Cluj care a obligat Executivul să organizeze un nou scrutin pentru înlocuirea lui Horea Uioreanu. Cum decizia nu este însă definitivă, iar legea nu include sancţiuni dacă Guvernul o încalcă, premierul s-a strecurat printre declaraţii publice până când a intrat în termenul de graţie de un an.

„Voi respecta decizia finală a instanţei, dar am spus cu toţii, inclusiv PNL, că schimbăm sistemul de vot. Dacă îl schimbăm, atunci să facem alegeri după noul sistem”, dădea de înţeles Ponta, la Cluj, că, în lipsa unei decizii definitive a unei instanţe, Guvenul va rămâne la strategia amânării.

Sibiul, între oraşele fără primar ales

Tactica a evitat riscul pierderii unor judeţe de către PSD, dar a dus la transformarea interimatelor din excepţie în regulă. Astfel de situaţii au reapărut, după primul val de alegeri parţiale din iunie 2014 organizate la presiune publică, încă din octombrie 2014. Arestat preventiv în mai anul trecut în dosarul „15% comision pentru PNL”, preşedintele de atunci al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a demisionat pe 3 octombrie, fiind oficial revocat de prefect o săptămână mai târziu. Imediat, o înştiinţare a plecat de la prefectură spre AEP şi o alta spre Ministerul de Interne. La fel s-a întâmplat şi la Neamţ, după decesul, pe 22 noiembrie, al lui Culiţă Tărâţă (UNPR), ca şi în Vâlcea, unde preşedindele CJ, Ion Cîlea, a murit pe 3 decembrie.

Citește și: Liviu Dragnea despre sentinţa în dosarul „Referendumul”: „Am emoţii, dar cred că instanţa nu are vreo probă serioasă”

Noi condamnări, la începutul anului, au dus la tot atâtea cazuri de revocări. Adrian Duicu (PSD) a plecat de la CJ Mehedinţi după condamnarea sa definitivă în procesul cu ANI, în luna martie. Florin Ţurcanu (PNL) a pierdut şefia CJ Botoşani după o condamnare la şase luni de închisoare cu spuspendare pentru fals intelectual. În situaţii încă incerte se află Nicuşor Constantinescu (PSD) şi Mircea Cosma (PSD), suspendaţi după anchetarea în dosare de corupţie, dar şi Gheorghe Bunea Stancu (PSD) şi Mircea Moloţ (PNL), condamnaţi definitiv, dar cu funcţiile nevacantate.

Noi alegeri s-ar fi impus, din datele centralizate de AEP, şi în 48 de primării. La Ploieşti, primarul Iulian Bădescu (PSD) a fost arestat preventiv pe 4 martie pentru corupţie. La Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu (PNL) a plecat de la primărie în arest, fiind condamnat definitiv pe 26 martie la patru ani de închisoare. Este şi cazul lui Gabriel Boriga (ex-PDL), până în mai 2014 primar la Târgovişte, dar şi cel al lui Ioan Dorin Dăneşan (PSD), condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, dar revocat de prefect de la Primăria Sighişoara. Piatra Neamţ a rămas fără primar după demisia din martie a lui Gheorghe Ştefan (PMP), anchetat în dosarul „Microsoft”, iar Sibiul în decembrie, după ce Klaus Iohannis a câştigat mandatul de preşedinte al României.