Parlamentul, singura superputere în stat

Parlamentarii care se ocupă de proiectul revizuirii Constituţiei vor ca, prin noua lege fundamentală, Legislativul să poată trage la răspundere orice persoană fizică sau juridică, chiar şi pe procurori sau pe judecători.

Senatorii şi deputaţii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei au luat o decizie prin care pun sub semnul întrebării separaţia puterilor în stat. Comisia condusă de Crin Antonescu a adoptat, cu unanimitate de voturi, un amendament la articolul 64 din actuala lege fundamentală, care prevede că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acesteia“.

Astfel, prin adoptarea acestui amendament, procurorii, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi chiar judecătorii vor fi obligaţi să dea socoteală  în faţa senatorilor şi deputaţilor, deoarece amendamentul nu stipulează în ce calitate sunt chemate persoanele la audieri.

De partea cealaltă, senatorul PNL Tudor Chiuariu, preşedintele Comisiei juridice a Senatului şi membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, respinge acuzaţiile potrivit cărora articolul referitor la chemarea oricărei persoane în faţa Parlamentului ar avea ca ţintă magistraţii.

„Articolul spune, de fapt, un lucru fundamental, care se regăseşte în alte articole din Constituţie, respectiv că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român prin intermediul căruia se exercită suveranitatea. Cetăţenii vor avea un instrument ca să-i pună pe reprezentanţii lor să ceară informaţii şi să poate audia orice persoană din România. Atât, să o audieze“, susţine Chiuariu.

ROLUL PARLAMENTULUI, DUBLAT
Însă, conform legii actuale, Parlamentul are pârghiile necesare pentru a-şi exercita calitatea de organ suprem al poporului. Controlul parlamentar, aşa cum este stipulat clar în actuala Constituţie, se exercită prin diverse forme, cum ar fi: informarea deputaţilor şi senatorilor, întrebările şi interpelările pe care deputaţii şi senatorii le pot adresa membrilor Guvernului, comisii de anchetă parlamentare, activitatea Avocatului Poporului şi posibilitatea introducerii moţiunilor simple şi de cenzură. Toate aceste forme sunt menţionate explicit pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Or, atât timp cât există deja posibilitatea formării unei comisii de anchetă în Parlament, un nou amendament prin care toate comisiile parlamentare să poată ceară explicaţii oricărei persoane ar duce la dublarea puterii Legislativului.

„ACEST AMENDAMENT ESTE O ABERAŢIE“  
Profesorul de drept constituţional, Ioan Stanomir, consideră că acest amendament „este contrar spiritului şi literei Constituţiei“. „În mod cert, un astfel de amendament este contraproductiv, periculos şi inoportun. Este contraproductiv, deoarece pune în pericol separaţia puterilor în stat şi a echilibrului dintre acestea. Este inoportun, pentru că nu a fost supus niciunei dezbateri publice, şi este periculos, deoarece întăreşte sentimentul că Parlamentul României este omnipotent şi nu mai ţine cont nici de lege, nici de Constituţie“, a argumentat Stanomir, pentru „Adevărul“.

Avocatul Elenina Nicuţ a subliniat formularea periculoasă din proaspătul amendament votat în unanimitate de Comisia pentru revizuirea Constituţiei. „Acest amendament este o aberaţie. Mă îngrozesc formulările de genul: «orice persoană  are obligaţia». Acum suntem într-o primă fază, este o formulare generică, pentru Constituţie, dar dacă proiectul va fi votat, parlamentarii vor adopta imediat o lege care să dezvolte acest amendament, pentru că acolo unde se menţionează obligaţia se cere şi sancţiunea. Ori, dacă un magistrat nu se prezintă în faţa comisiei, acesta poate fi sancţionat, deci scos din magistratură. Parlamentarii nu vor ezita să vină cu o sancţiune de acest gen“, a avertizat Elenina Nicuţ, pentru „Adevărul.“

Ponta da, Băsescu ba

Premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au păreri diferite în privinţa acestui amendament. Premierul consideră că nu este „sfârşitul lumii“ dacă procurorul general sau şeful CSM vor fi audiaţi în Parlament. „Nu pot comisiile parlamentare să intre în domeniile justiţiei, adică nu pot face dosare. Eu nu cred că e sfârşitul lumii – şi preşedintele ţării răspunde în faţa Parlamentului, la suspendare sau la înaltă trădare – poate să vină, nu procurorii de caz sau judecătorii, dar poate să vină procurorul general, să fie audiat, aşa cum vine când discutăm de modificările la legile care privesc justiţia, sau şeful CSM. Dar nu poate Parlamentul să se substituie puterii judecătoreşti, să facă efectiv anchete penale sau judecăţi“, a spus Ponta.

Preşedintele a fost întrebat, la întâlnuirea cu fanii săi de pe facebook, ce părere are despre amendamentul cu pricina. „Ce, se transformă Parlamentul în Parchet?“, a replicat Traian Băsescu.

Încercare cu repetiţie

Au mai fost tentative prin care parlamentarii au încercat să tragă direct la răspundere procurorii sau alte categorii de funcţionari, însă acestea au eşuat de fiecare dată. În 2007, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, le-a trimis o scrisoare procurorului general Codruta Kovesi şi şefului DNA, Daniel Morar, în care le cerea să dispună procurorilor prezenţa în faţa Comisiei parlamentare de anchetă privind interceptarea comunicaţiilor. 

Laura Codruţa Kovesi s-a opus vehement acestei proceduri şi i-a replicat lui Olteanu: „Vă învederez faptul că atât procurorul general, cât şi procurorii din structurile Ministerului Public nu pot primi dispoziţii de la conducătorii altor instituţii din autoritatea judecătorească şi, cu atât mai puţin, de la instituţii din puterea legislativă“. Mai mult, Kovesi a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) solicitarea lui Bogdan Olteanu, pentru a se pronunţa cu privire la „imixtiune în activitatea procurorilor“. La scurt timp, CSM a decis, în unanimitate, că procurorii nu pot fi audiaţi în comisiile parlamentare.

Laura Codruţa Kovesi a mai fost chemată în faţa Parlamentului, în 2012, după referendumul pentru demiterea preşedintelui, când aleşii au înfiinţat o comisie ce verifica anchetele procurorilor. „Nu o să merg la o asemenea comisie. Pentru abaterile procurorilor există Inspecţia Judiciară, care cercetează astfel de reclamaţii“, motiva Kovesi.

În actualul Legislativ, senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a cerut înfiinţarea comisiei pentru a ancheta dacă judecătorul Corneliu Bârsan şi soţia sa Gabriela Bârsan au fost interceptaţi abuziv de procurorii DNA. Roşca Stănescu intenţiona să cheme la audieri DNA, SRI şi Curtea Supremă. Însă dorinţa s-a nu s-a mai concretizat, liberalul demisionând din fruntea comisiei în urma unor neînţelegeri cu partenerii din PSD, fapt ce a născut „cea mai mare criză din USL“, aşa cum spunea chiar Victor Ponta. „Dacă parlamentarii au cerut acest lucru atunci, care va fi comportamentul lor având la îndemână un asemenea amendament?“, se întreabă, retoric, Ioan Stanomir.