Parlamentarii şi-au clădit pensiile speciale pe o minciună sfruntată. Ce sume exorbitante vor încasa foştii aleşi

Aleşii au motivat necesitatea pensiilor speciale spunând că pentru leafa lunară primită de la Parlament ajung să aibă o pensie mai mică decât cea care li s-ar cuveni, deci au nevoie de compensaţii financiare care ajung până la 6.000 de lei. „Adevărul“ demonstrează că argumentele parlamentarilor sunt mincinoase.

Legea pensiilor speciale pentru parlamentari, adoptată marţi de plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, s-a născut dintr-un argument mincinos. Pe scurt, aleşii au susţinut în expunerea de motive că, spre deosebire de un simplu angajat, legea nu le recunoaşte sporurile de conducere sau de vechime adăugate la salariul normal, deci pensia lor va fi mai mică tocmai pentru faptul că a fost calculată doar în funcţie de salariul de bază. Argumentul este demontat chiar de Statutul deputaţilor şi al senatorilor, adică legea care reglementează tot ce ţine de bucătăria internă a Parlamentului. „Adevărul“ vă prezintă detaliat interpretarea parşivă pe care aleşii au dat-o Codului Muncii, dar şi metoda de calcul prin care au ajuns să-şi dea pensii speciale de până la 6.000 de lei.

Printre argumentele invocate de parlamentari pentru adoptarea legii pensiilor speciale se numără şi acesta: „La elaborarea legii, iniţiatorii au avut în vedere distincţia dintre salariu şi indemnizaţiua de parlamentar, în sensul Codului Muncii. Dispoziţiile  art. 10 din Codul Muncii nu-şi pot găsi aplicabilitatea în cuprinsul art. 42 din Legea 96/2006 ( Statutul senatorilor şi deputaţilor). Potrivit art. 10 din Codul Muncii, salariul unui angajat cuprinde: salariul de bază, indemnizaţiile de conducere, sporurile de vechime, precum şi alte adaosuri. Neavând calitatea de angajaţi, parlamentarii nu beneficiază de prevederile art. 10 din Codul Muncii. Prin urmare, indemnizaţia de parlamentar conform Legii 96/2006, nu reprezintă salariul şi la acesta nu se pot adăuga sporurile prevăzute în legislaţia muncii, afectând astfel valoarea punctului de pensie“.

Mai exact, parlamentarii spun că orice angajat primeşte un salariu de bază, la care se mai adaugă alte sporuri care îi măresc leafa. Iar pensia se calculează pe baza salariului mărit (cel care înglobează toate sporurile). Deci toate adaosurile pe care un angajat le primeşte la salariul de bază ajută la mărirea pensiei. Mecanismul e simplu: cu cât primeşti mai mulţi bani, cu atât contribui mai mult la sistemul de asigurări sociale, deci vei ajunge să ai o pensie mai mare.

Salariu = indemnizaţie
Parlamentarii susţin că, dat fiind faptul că leafa lor nu se numeşte salariu, ci indemnizaţie, sunt obligaţi să plătească la sistemul de pensie o cotă parte calculată în funcţie de salariul de bază, nu în funcţie de salariul rotunjit cu sporuri. Pe scurt: o contribuţie mai mică, un punct de pensie mai mic, deci o pensie mai mică. De unde această discriminare? Parlamentarii susţin că sunt obligaţi să accepte un astfel de sistem de contribuţii sociale pe motiv că leafa lor nu se numeşte salariu, ci indemnizaţie şi este reglementată diferit de Codul Muncii. Argumentul e fals.

Distincţia dintre salariu şi indemnizaţie ţine doar de onomastică, dar nu şi de regimul juridic. O confirmă chiar Statutul senatorilor şi deputaţilor ( Legea 96/2006), adică legea-mamă pentru parlamentari. Articolul 42 din Statut reglementează dreptul la indemnizaţie. Iar alineatul 3 spune explicit: „Indemnizaţia lunară are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege, de regulamentele celor două Camere şi de acte normative emise în aplicarea legii“. Deci, din punct de vedere legal, indemnizaţie sau salariu este fix acelaşi lucru. Şi atunci au minţit parlamentarii în expunerea de motive?  Răspunde Anghel Stanciu, iniţiatorul legii. „În teorie, se poate ajunge la o astfel de interpretare, dar în practică, salariul şi indemnizaţia nu au acelaşi regim juridic. N-aş putea să vă spun de ce. Tot în Statutul parlamentarilor scrie că se dă un spor de doctorat de 15%, dar care nu s-a dat niciodată“, a spus, pentru „Adevărul“, deputatul PSD Anghel Stanciu. Însă vorbele lui Stanciu nu pot fi considerate argumente. Legea nu face distincţia între teorie şi practică.

Legea se aplică. Iar atât timp cât în lege scrie negru pe alb că indemnizaţia are acelaşi regim juridic ca salariul, parlamentarii nu au de ce să ceară pensii speciale, pentru că li se poate adaugă la salariul de bază şi diverse sporuri, deci primesc pensie ca toată lumea. „Pentru ca indemnizaţia să fie catalogată salariu, trebuie să aibă toate sporurile pe care le prevede un salariu: Şi pentru ca să primim salariu, trebuia să existe un contract între parlamentar şi Cameră. Indemnizaţia se ia pe baza Constituţiei şi se stabileşte prin Statutul deputatului şi senatorului“, mai spune Anghel Stanciu. Însă parlamentarii, pe lângă indemnizaţie, primesc şi sporuri de conducere. „Ca la orice funcţie în administraţie, un parlamentar primeşte peste indemnizaţie şi un spor de conducere“, mai spune Anghel Stanciu. În această categorie intră preşedinţii celor două Camere, vicepreşedinţii, chestorii, dar şi preşedinţii de comisii. „Şi eu am fost preşedinte de comisie şi primeam în plus ceva derizoriu. Deci eu, ca preşedinte de comisie, ceea ce înseamnă echivalentul ministrului, primeau cam 100 de lei în plus. Însă pensia se va raporta tot la indemnizaţia la zi, fără sporuri“, adaugă Stanciu.

Surse din Secretariatul general al Camerei Deputaţilor spun că, dimpotrivă, pensia actuală parlamentarilor se calculează pe baza indemnizaţiei de bază doar în cazul parlamentarilor care n-au avut niciodată funcţie de conducere. În rest, toate sporurile pe care le primesc aleşii se adaugă la punctul de pensie. Pe de altă parte, nu toţi salariaţii simpli primesc sporuri de conducere, ci doar cei care deţin asemenea funcţii. De aici rezultă că între parlamentari şi simplii salariaţi nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte regimul de salarizare sau regimul pensiilor. Deci argumentul instituirii pensiei speciale practic nu există în realitate.

Pensii speciale enorme
Când a gândit proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari, Anghel Stanciu a avut în cap legea similară care se aplică pentru magistraţi. „Deşi puterea legislativă şi puterea judecătorească sunt egale, magistraţii ajung să primească până la 140 de milioane de lei vechi pensie pe lună. Pensia lor specială e stabilită  la 80% din ultimul salariu, care include şi sporuri. Să nu mai spun că ei în ultima lună îşi dau sporuri peste sporuri.  Noi am calculat pensia specială cam la 76% din indemnizaţia din ultima lună. Indemnizaţie de bază, fără sporuri“, explică Anghel Stanciu. Astfel, „cuantumul indemnizaţiei se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputat/senator, în limita a trei mandate“, se arată în proiectul de lege. Indemnizaţia brută lunară, cu mărirea de 10% aplicată de la 1 ianuarie 2016, va fi 7.699 de lei, deci 0,55% înseamnă 42,34 de lei. Astfel, cei care au trei sau mai multe mandate de parlamentar vor primi o pensie specială de 6.096 de lei (pentru 144 de luni de mandat),  cei cu două mandate (deci 96 de luni) vor primi 4.064 de lei, iar cei care au prins un singur mandat în Legislativ (48 de luni) se vor alege cu o pensie specială de 2.032 de lei. În acelaşi timp, parlamentarii pensionari vor primi o pensie din sistemul public care va însuma atât perioada petrecută în profesia lor de bază, cât şi pe cea din perioada cât au fost parlamentari. Aşadar, indemnizaţia specială care tocmai a fost instituită va reprezenta, de fapt, o a doua pensie. 

Aleşii locali, următorii pe listă
Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au vârsta standard de pensionare vor beneficia şi ei de pensii speciale, calculate după aceeaşi schemă ca şi cele ale parlamentarilor. Proiectul are şanse mari să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, ultima din această sesiune parlamentară. Senatul este Cameră decizională, proiectul urmând să fie trimis apoi preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare.