Adevărul Live. Klaus Iohannis: Justiţia nu trebuie să se transforme într-un spectacol mediatic. Vreau să lucrăm cu toţii ca MCV să nu mai fie necesar

Preşedintele României, Klaus Iohannis, la Adevărul Live

PROIECTE  Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, în emisiunea „Adevărul Live“, despre Justiţie, despre colaborarea cu premierul Victor Ponta, invitat periodic la Cotroceni, pentru discuţii şi despre viziunea sa referitoare la normalitatea pe care a promovat-o intens în campanie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: Începem direct. De ce este important ca Procurorul General al României să fie membru CSAT? Aţi enunţat această posibilitate.

Klaus Iohannis: Deja, din întrebare, vedem care este chestiunea. Eu  nu am spus că este important, eu am spus că este o chestiune care ar trebui foarte bine judecată, dintr-un motiv foarte simplu: până la urmă, CSAT nu se ocupă numai de apărarea ţării, ci şi de securitatea naţională. Cred că şi dumneavoastră, şi toţi cei care ne urmăresc sunt de acord că lupta anticorupţie, lupta împotriva crimei organizate ţin de securitatea naţională. Sper să prindem zilele în care sunt atât de puţini corupţi, încât nu mai constituie o problemă de securitate naţională, dar acum este şi cred că e o temă pe care trebuie să o judecăm foarte bine. În CSAT,  de exemplu, este ministrul Transporturilor. Chiar cred că lucrurile de care se ocupă Procurorul General sunt cel puţin la fel de relevante pentru securitatea naţională cum sunt lucrurile de care se ocupă ministrul Transporturilor, bunăoară.

Adevărul: Nu consideraţi că Procurorul General ar fi, într-un fel, în calitate de subordonare faţă de preşedintele CSAT şi atunci se amestecă separaţia puterilor în stat?

Klaus Iohannis: Nu, aici nu este în niciun fel vorba despre amestecarea puterilor în stat. Este, mai degrabă, vorba de colaborarea puterilor în stat. Noi trebuie să ieşim dintr-o paradigmă care s-a instaurat în mod nefericit. Multă lume crede că cele trei puteri în stat trebuie să se păzească reciproc, fiindcă avem acei ani în care mai mult s-au combătut decât au colaborat. E o abordare pe care nu o împărtăşesc. După părerea mea, avem separaţia puterilor în stat ca să funcţioneze mai bine statul, nu ca să lupte una împotriva alteia. Dimpotrivă, toată lumea trebuie să colaboreze pentru a rezolva problemele României şi atunci mi se pare foarte normal şi de dorit ca toţi să colaboreze pentru a rezolva, de exemplu, problemele de securitate naţională.

Adevărul: O altă idee lansată ieri a fost aceea ca Înalta Curte, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii să aibă posibilitatea de a iniţia şi de a propune legi. Acum, cei din sistemul juridic au fost fericiţi cu asta, dar au venit critici din partea societăţii civile.

Klaus Iohannis: Eu cred că trebuie să judecăm aceste lucruri. Nu am spus că este obligatoriu, nu am spus că nu se poate altfel, dar mie mi se pare că este o chestiune care trebuie foarte bine judecată. Dacă, în sistemul judiciar, apare o discuţie şi se ajunge la concluzia că ar fi bine să se modifice o anumită lege sau să se iniţieze un act normativ, atunci ar trebui să se adreseze ministrului Justiţiei. Iată, deja suntem în situaţia unde o putere în stat poate să se adreseze Parlamentului doar prin intermediul altei puteri. Mai exact, prin intermediul Executivului. Nu spun că este bine sau că este rău, aşa este instituţional corect, dar având în vedere discuţiile pe care le-am purtat cu oameni din sistem, am considerat că este bine să aduc în discuţie această chestiune şi cred că este foarte bine că ieri a  fost dezbătută această temă, lucru care îmi arată că am venit cu teme importante. Dacă nu ar fi fost, nu s-ar fi discutat.

FOTO Adevărul/Eduard Enea 

Adevărul: O altă idee pe care aţi lansat-o se referea la ridicarea MCV (n.r.: Mecanismul de Cooperare şi Verificare). S-a spus că este prea devreme să cerem ridicarea MCV şi au spus asta inclusiv oameni din sistemul judiciar. De ce credeţi că este imperios necesar să ridicăm repede MCV-ul?

Klaus Iohannis: Nu am spus că este imperios necesar să ridicăm repede, nici nu am spus că trebuie să ridicăm acum şi nici că vreau să ridicăm MCV că mie nu îmi place. Au fost interpretări la care nu pot să subscriu. Pot să reiau, însă, cu mare plăcere, ce am spus ieri. MCV-ul a fost şi este util. Ne ajută, a fost convenit până la urmă, a fost convenit în negocierile de aderare. Pe de altă parte, a fost inventat ca şi instrument pentru a ajuta România şi există obiective clar stabilite. Păi, în momentul în care România şi-a îndeplinit obiectivele, este clar că acest instrument devine caduc. Nu am spus că vreau ridicarea MCV fiindcă mie nu îmi place, eu vreau să devenim noi atât de buni încât acest instrument să nu mai fie necesari. Ce am propus eu şi ce-mi doresc este să lucrăm cu toţii ca să spună toată lumea că instrumentul nu mai este necesar. Am gândit această parte din discurs ca şi o încurajare pentru toată lumea, de a lucra pentru a îndeplini aceste obiective, nu pentru a renunţa că nu ne place. Cred că este bine să avem această ambiţie. Aceste lucruri sunt aşteptate de la noi, ne-am angajat să devenim stat de drept. Aceste lucruri nu se obţin doar aşteptând să se întâmple. Noi trebuie să fim foarte activi, proactivi, să implementăm măsurile care sunt necesare, să alocăm banii necesari pentru aceste măsuri, să combatem corupţia, să nu mai avem acel val imens de ordonanţe de urgenţă şi multe alte lucruri care sunt cunoscute. Ce vreau este să lucrăm cu toţii ca să îndeplinim aceste obiective şi MCV-ul să nu mai fie necesar. Acest lucru se poate în câţiva ani. Eu am spus că sper să ajungem în acest punct când actualul Parlament şi actualul CSM îşi încheie mandatul. Păi actualul Parlament încheie mandatul la finalul lui 2016, şi actualul CSM la începutul lui 2017. Am dat un orizont de timp care mi s-a părut rezonabil.

Adevărul: Dar consideraţi că azi suntem pregătiţi?

Klaus Iohannis: Azi nu suntem pregătiţi, nici nu m-am referit la astăzi.  Eu am spus că trebuie să ne facem temele, evaluarea să se facă obiectiv, în aşa fel încât, într-un termen rezonabil, să fie România acolo unde ne dorim noi.  A fost un apel la muncă şi la îndeplinirea acestor obiective.

Adevărul: A patra idee de ieri, din discursul de la CSM, care a fost iar discutată, a fost cea a apariţiei în presă a unor stenograme, fragmente din dosare aflate în lucru şi iar aş vrea să explicaţi mai exact la ce v-aţi referit.

Klaus Iohannis: M-am bazat în această chestiune şi pe reacţii venite din sistemul judiciar, din clasa politică, dar mi-am permis, evident, să am şi o evaluare proprie. Cu toţii ne dorim combaterea corupţiei, ceea ce se numeşte, generic, dreptate, să fie pedepsiţi cei răi. E legitim. Pe de altă parte, trebuie să vedem că drepturi nu sunt numai aici, sunt şi dincolo. Ce vreau să atrag atenţia este că nu trebuie să exagerăm. Nu trebuie să ajungem la fenomenul care se numeşte telejustiţie – justiţia nu se înfăptuieşte nici la televizor, nici în ziar. E clar că oricine are dreptul la informare şi orice jurnalist are o informaţie e obligat să dea această informaţie, dar de acolo până la a muta evaluarea asupra faptei de la judecător la televizor este cale lungă. Trebuie să avem criterii foarte clare şi acestea pot fi stabilite numai de sistem. Altfel, riscăm ca printr-un exces de informaţii dintr-un dosar să apară impresia, în publicul general, că un om este vinovat. Şi poate nu este. Şi acela are dreptul la un tratament corect şi are dreptul la imagine. Dacă se constată că încă nu există foarte clar aceste criterii, ele trebuie create. Justiţia nu trebuie să se ducă şi să se transforme într-un spectacol mediatic. Este greşit. E foarte bine că noi am avut astfel de situaţii după care oamenii au fost declaraţi nevinovaţi. Acele impresii care s-au creat în publicul general nu le mai ia nimeni înapoi.

În niciun caz, să nu înţelegeţi că vreau să spuncă nu avem dreptul la informaţii. Avem. Dar şi aici trebuie să existe proceduri clare şi atunci vom avea informaţie suficientă, dar vor avea şi procurorii, şi judecătorii spaţiul lor să judece obiectiv, cu sobrietate, să adune toate datele, să avem lucrul clar şi bine rezolvat.

Adevărul: Aceste dezvăluiri nu au dăunat doar părţilor implicate în dosar, dar şi anchetelor. Problema este că dosarele sau copii ale lor merg în Parlament.

Klaus Iohannis: Nu vreau să intrăm în aceste detalii, nu e treaba noastră să judecăm acum ce trebuie şi unde trebuie să meargă. Eu am vrut să trag un semnal de alarmă. Orice exagerare, în definitiv, strică. Iar dacă avem o exagerare care strică actului de justiţie, atunci cineva trebuie să spună: «Staţi un pic! Haide să ne gândim cum e mai bine!»

Atât a fost semnalul şi cred că a fost foarte clar receptat în sistem.

FOTO Adevărul/Eduard Enea 

Adevărul: Deci nu vă refereaţi la împiedicarea jurnaliştilor de a obţine informaţii...

Klaus Iohannis: Absolut deloc! Nu, jurnalistul este obligat să obţină toate informaţiile pe care le poate obţine şi să le dea publicului, doar că trebuie să evităm să facem circ mediatic dintr-o urmărire penală, dintr-un proces. Lucrurile trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât toate părţile să fie tratate corect.

Adevărul: Aţi cerut ieri ca CSM să sancţioneze imediat atacurile şi derapajele în Justiţie ale politicienilor. V-aţi gândit la sancţiuni concrete?

Klaus Iohannis: Aici se pot judeca lucrurile în mai multe feluri. Eu nu cred că trebuie să avem sancţiuni pentru politicieni, cred că trebuie să avem o clasă politică suficient de matură încât fiecare politician are interesul legitim să nu facă astfel de declaraţii fiindcă îi dăunează. Nu cred că trebuie să mergem până la a spune că, dacă cineva a încălcat independenţa justiţiei, trebuie să-şi piardă funcţia, dar CSM trebuie să reacţioneze imediat şi să sancţioneze prin declaraţia respectivă. Am avut chiar şi în campanie cazuri destul de concrete şi sancţionate de CSM. Aceste lucruri trebuie să meargă mai departe, iar clasa politică trebuie să privească aceste declaraţii ca pe nişte avertismente foarte serioase. Dorinţa mea e de a duce lucrurile din zona senzaţionalului în zona normalităţii.

Orice politician trebuie să-şi cântărească vorbele, în aşa fel încât să nu poată fi interpretate ca şi atacuri la justiţie.

Adevărul: Sunt foarte multe întrebări, primite şi de la cititori, pe tema relaţiei dumneavoastră cu Victor Ponta. Aţi spus că aţi considerat pactul de coabitare drept un troc politic şi vreţi o altă relaţie cu premierul. Aţi avut deja două întâlniri cu premierul, nu am aflat ce s-a discutat. Ce anume discutaţi cu premierul şi cum aţi stabilit să fie relaţia dintre dumneavoastră şi dumnealui?

Klaus Iohannis: Vedeţi, aşa am vrut să fie relaţia, cum se vede. Noi nu am avut niciun fel de coabitare, niciun fel de pact, dar eu sunt preşedintele României. Prim-ministrul are atribuţiile lui. Mi se pare absolut normal să vorbim, fiindcă răspundem de bunul mers al României. Asta nu este o declaraţie teatrală. Asta este. Mi se pare normal să ne întâlnim când situaţia o impune. Dar nu pot să îmi imaginez cum preşedintele şi prim-ministrul pot lucra pentru România dacă nu vorbesc. Trebuie să existe discuţii. Sunt discuţii de lucru, nu unele politice. Nu are rost să spun despre ce vorbim,sunt chestiuni de actualitate. Sunt discuţii între preşedinte şi prim-ministru, cum se fac de altfel în toate ţările şi nimănui nu i se pare senzaţional. Nu la televizor îşi dau teme reciproc într-o democraţie normală, ci se întâlnesc, pe urmă îşi face fiecare treaba. Nu trebuie să avem un contract de coabitare, suntem obligaţi, prin natura funcţiilor pe care le avem, să ne întâlnim ca să prevenim apariţia unor teme de conflict între Palate. Aici, lucrurile, în accepţiunea mea, au intrat repede în normalitate.

Că nu au văzut toţi normalitatea, nu e o problemă.

Adevărul: Ce spuneţi despre OUG pe care premierul Ponta a dat-o, prin care se permite renunţarea la doctorat?

Klaus Iohannis: Cu siguranţă, nu o să dau replici prin media. Nu e treaba preşedintelui să comenteze tot ce se întâmplă în ţară, la televizor. Asta nu înseamnă că preşedintele nu trebuie să aibă o părere. Şi totuşi, preşedintele trebuie să aibă curajul să nu comenteze tot. Nu trebuie să fie un analist sau comentator politic, trebuie să dea mesaje în zone importante, mesaje de încurajare care îi fac pe oameni să îşi dorească să rezolve ceva. Despre ordonanţă se poate vorbi mult. Eu nu am fost niciodată de părere că trebuie să dăm acte normative pentru o persoană.

Adevărul: Dacă veţi primi legea de aprobare a OUG de la Parlament, o veţi aproba?

Klaus Iohannis: Atunci când o voi primi, voi delibera şi voi lua o decizie.

Adevărul: Dar i-aţi trimis un punct de vedere premierului despre ordonanţa aceasta?

Klaus Iohannis: Nu este treaba preşedintelui să trimită puncte de vedere premierului.

Adevărul: Dar aţi spus că, atunci când vă întâlniţi, discutaţi toate problemele. Aţi discutat şi asta?

Klaus Iohannis: Nu e treaba preşedintelui să dea comentarii pe ordonanţe de urgenţă decât atunci când ajung la promulgare.

Adevărul: Totuşi, există puncte divergente între dumneavoastră şi premier pe probleme care ţin de atribuţiile dumneavoastră?

Klaus Iohannis: Faptul că noi discutăm – şi bine facem!, nu înseamnă totuşi că avem aceeaşi părere. Ba chiar aş putea să spun că politicianul Klaus Iohannis şi politicianul Victor Ponta au păreri foarte diferite în multe chestiuni, dar acolo nu se întâlnesc politicienii să discute doctrinar, ci preşedintele şi prim-ministrul. Sunt o serie de lucruri în care avem păreri fundamental diferite, dar trebuie să avem puterea să le punem pe acestea în paranteză şi să discutăm lucrurile importante pentru România. Asta nu înseamnă că nu voi avea poziţii foarte ferme, iar asta este funcţia de arbitru. Un arbitru trebuie să intervină când e cazul, nu să comenteze.

FOTO Adevărul/Eduard Enea 

Adevărul: Admnistraţia Prezidenţială a anunţat că săptămâna viitoare veţi avea o serie de întâlniri cu partidele politice. Ne puteţi spune ce subiecte de discuţiele veţi propune?

Sigur. Tema discuţiei este bugetul pe Apărare. Am propus încă de ieri, dar dacă ne uităm în proiectul meu, a existat şi acolo un paragraph pe această temă, cred că este important să avem un consens politic pe bugetul Apărării. Suntem într-o zonă complicată geopolitic, suntem membri în NATO, ne-am asumat să avem un buget de 2% pentru Apărare. Acest lucru nu este îndeplinit în momentul de faţă. Pentru a avea o dotare corespunzătoare a Armatei, pentru a avea un plan pe termen mai lung, nu poţi să-ţi faci un plan în domeniul Apărării pe un an sau pe doi ani. Trebuie să ai un plan pe zece, douăzeci, treizeci de ani, deci o planificare pe termen lung, dar pentru asta avem nevoie şi de bani. Şi atunci, voi propune partidelor să ne înţelegem. Vom avea o perioadă de trecere până în 2017, iar din 2017 să ne înţelegem că, indiferent cine guvernează, de aceea este nevoie de consens politic, să alocăm cel puţin 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Asta vreau să supun atenţiei partidelor, lucru pe care vreau săl discută. Am semnale că este un lucru agreat de partidele politice, dar nu am vrut să avem o înţelegere fără să ne vedem pentru că poate mai sunt detalii pe care vor să le aducă în discuţie. Pentru asta am făcut o invitaţie pentru consultarea partidelor, mă voi întâlni cu reprezentanţii tuturor partidelor, nu împreună, ci separat şi le voi propune acceptarea acestui lucru. Este un lucru care în domeniulvital al Apărării ne dce într-o zonă de previziune pe termen mediu, ne dă o siguranţă că, indiferent cine guvernează, putem să contăm pe o anumită alocare bugetară, care ne pune în situaţia să facem un plan de înzestrare pe termen lung.

Adevărul: Veţi impune şi semnarea unui document pentru asumarea acestui procent?

 Este usual şi voi propune partidelor să ne asumăm acest lucru şi în scris, să semnăm un pact sau cum vreţi să numiţi această înţelegere.

Adevărul:Este singura temă de discuţie?

Aceasta este tema discuţiei pe care o voi avea luni cu partidele.

Adevărul: Pentru că tot suntem la Apărare, de ce a fost schimbat cel care era până acum şeful Statului Major?

Nu a fost schimbat. Generalului Dănilă i s-a încheiat mandatul şi a fost luată în discuţie în CSAT, CSAT a propus preşedintelui, în acest caz mie, pe generalul Ciucă.  Am avut o discuţie prealabilă  foarte bună cu generalul Ciucă şi l-am numit şef al Statului Major.

Adevărul: A fost practic prima dvs. decizie luată ca preşedinte.

Da. Ceea ce s-a întâmplat ieri a fost ceremonia de învestire în funcţie.

Adevărul: Cât de justificate vi se par criticile entrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului referitoare la decorarea lui Octav Bjoza?

Eu am ţinut să dau un semnal prin această decorare, unul care arată preţuirea mea pentru foştii deţinuţi politici. Nu m-am referit doar la cei din perioada comunismului, ci şi la oameni care au suferit din motive politice în timpul Revoluţiei Române. Decoraţia s-a dat preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP), un fost deţinut, om de mare ţinută, un preşedinte care a onorat AFDP. Nu am putut să constat vreun fel de semn de întrebare care ar plana asupra persoanei domnului Bjoza sau AFDP. Acele acuzaţii nu mi se par fondate. E foarte uşor de terminat discuţia: cum poate cineva care, pe vremea legionarilor avea trei ani, să fie considerat legionar? Lucrurile nu se leagă. Nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare. Întreaga discuţie a fost forţată. Nu ştiu de cine sau de ce. Cred că a fost un act reparatoriu, fiindcă AFDP şi foştii deţinuţi politici nu au fost băgaţi în seamă. De ce? Nu este tema discuţiei noastre de acum, dar am considerat că este un gest necesar în România.

Adevărul: Practic a fost o decorare a preşedintelui AFDP.

Eu l-am decorat pe preşedinte pentru Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici.

Adevărul: Trecem la subiectele de politică externă. În a doua jumătate a lunii ianuarie va avea loc o întâlnire cu ambasadorii acreditaţi. Ce mesaje le veţi transmite? Ce trebuie să se schimbe în politica externă?

Aceasta întâlnire la început de an este una uzuală. Preşedintele îi invităă pe toţi ambasadorii la o întâlnire, la o recepţie, unde voi avea şi un discurs care arată liniile m,ari de politică externă. Această întâlnire  va avea loc la finalul lunii ianuarie şi cu siguranţă voi avea o alocuţiune un pic mai lungă decât de obicei pentru că sunt lucruri clare şi pe care cred că deja că le repet. O să le spun că nu doresc să reiventăm politica externă a României. Sunt cei trei piloni: parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO, la UE. Aceste lucruri trebuie consolidate, duse mai departe. România trebuie să arate că este un partener serios, credibil şi de cursă lungă. Pe de altă pate, trebuie să reiterez câteva orientări, în speţă: orientarea proeuropeană, proatlantică, orientarea noastră euroatlantică. În afară de aceste mesaje generale, lumea se aşteaptă să dăm şi mesaje specifice, cum, oriunde la o întâlnire, fiecare musafir aşteaptă să i se adreseze un cuvânt din partea gazdei, lucru pe care îl voi face cu mare plăcere.

Adevărul: Veţi merge şi în Republica Moldova, prima vizită oficială în calitate de preşedinte. Aţi mai fost şi în calitate de preşedinte ales. Este a doua vizită într-un timp foarte scurt după ce în campanie vi s-a reproşat că nu aţi fost în Republica Moldova? Ce speraţi de la această vizită? Care sunt temele cu care mergeţi în Republica Moldova în condiţiile în care nu s-au finalizat negocierile pentru un nou Guvern?

Sunt semnale că până atunci se va apropia de finalizare negocierea politică. Sunt două semnale puternice pe care vreau să le dau prin această vizită. Unu, că îmi pasă de Moldova şi de relaţiile româno-moldovene. Între România şi Moldova există relaţii foarte special, relaţii pe care le apreciez, pe care vreau să le cultiv şi să le cresc. Al doilea este de încurajare a forţelor proeuropene, fiindcă moldovenii au votat, în majoritate, pentru partidele de orientare proeuropeană. Vreasu să merg să apreciz acest vot al fraţilor noştri şi să încurajez partidele să continue acest parcurs.

Adevărul: Majoritatea este fragilă. Vedeţi ca Republica Moldova să ajungă sub influenţa Rusiei?

Eu cred că votul este proeuropean. Sigur, fragil este o noţiune relativă. Nu există un criteriu pentru a spune că de la 1%  în sus este fragil, de la 55 nu mai este fragil. Majoritatea a votat proeuropean. Este un lucru pe care îl apreicez şi această apreciere vreau să o subliniez inclusiv prin vizita mea.

Adevărul: Tot pe agenda dvs. externă urmează vizite la Berlin şi Paris, adică în cele mai importante capital europene. Cu ce mesaj veţi merge acolo? Speraţi ca România să fie admisă în spaţiul Schengen în 2015? Au fost şi luări de poziţie, în Germania, în special.

Tot timpul sunt luări de poziţie şi este foarte bine că este aşa. Înseamnă că suntem în atenţia oamenilor şi îi preocupă soarta noastră, ceea ce mă bucură. Aceste vizite sunt foarte importante şi pentru relaţia bilaterală şi avem relaţii vechi, profunde, importante, iar aceste lucruri trebuie subliniate şi recunoscute inclusiv prin felul în care preşedintele face primele vizite. Este clar că România nu trebuie să-şi consolideze numai relaţiile bilaterale, ci şi relaţiile europene. În cadrul UE, eu îmi dopresc să avem colaborări foarte bune cu toţi partenerii. Un aspect practic este discuţia pe Schengen. În toate întâlnirile pe care le voi avea voi aborda, evident, şi această chestiune. Nu pot să vă spun eu acum că se va tranşa această chestiune sau nu, dar la fiecare discuţie voi ridica problema şi sper să se rezolve într-un termen rezonabil.

Adevărul: Aveţi semnale că aveţi vreun sprijin?

Întotdeauna au fost semnale, ţări care au sprijinit România, chiar foarte vocal în acest demers şi au fost ţări care au fost mai reţinute sau unii au spus chiar că România nu a îndeplinit toate criteriile. Cu toată lumea trebuie discutată chestiunea, trebuie să vedem dacă noi trebuie să mai îmbunătăţim ceva sau dacă este doar o chestiune de negociere diplomatică.  Aceste lucruri o să le ştim mai bine după ce vom avea discuţii cu toţi partenerii.

Adevărul: În campania electorală aţi spus că nu sunteţi adeptul unei Europe cu două viteze.Rămâneţi pe acelaşi principiu?

Rămân pe acelaşi principiu şi aceasta este o temă pe care o voi reitera în toate discuţiile. Se vede că lucrurile au început să se aşeze când Europa a început să vorbească pe o singură voce. Avem un argument in plus pentru a nu construi o Europă cu două viteze. Pe de altă partem, trebuie să fim realişti din punct de vedere economic, social, samd. Sunt diferenţe mari între ţări din cadrul UE, dar asta nu înseamnă că trebuie să statuăm un principiu al Europei cu două viteze. Trebuie să eliminăm aceste discrepanţe.


Adevărul: Aş trece la parteneriatul strategic cu SUA. Vă amintesc că recent postul naţional de radio din SUA a dat un interviu cu doamna Kovesi. Jurnaliştii americani spuneau că trebuie să lucraţi în tandem cu doamna Kovesi. Este un semnal referitor la aşteptările pe care le au partenerii noştri?

Eeste o confirmare a ce am constatat şi eu: lupta anticorupţie este importantă. E clar că e importantă pentru partenerii noştri, dar trebuie să conştientizăm că noi trebuie să îi acordăm o atenţie cuvenită. Vreau să am o luptă anticorupţie intensă şi cu rezultate! Vreau să terminăm cu corupţia în România! Nu însemnaă că în altă parte nu există corupţie, dar combaterea corupţiei funcţionează de mai multă vreme şi cu rezultate mult mai bune. Eu vreau să mergem maid eparte. Clar trebuie să lucrez cu DNA, dar nu numai, ci cu toţi partenrii care contribuie la o luptă anticorupţie eficientă. Nu cred că cineva în acel interviu cineva a vrut să personalizeze insituţiile, dar este evident că preşedintele trebuie să colaboreze şi cu DNA, şi cu DIICOT şi cu Parchetul General şi cu toate instituţiile abilitate în lupta anticorupţie. Lucur pe care nu numai că îl doresc, l-am declarat şi-l fac.

Adevărul: În viitorul apropiat, veţi avea o întâlnire cu doamna Victoria Nuland? Aveţi stabilită o întâlnire?

Cu siguranţă, când va veni voi avea o discuţie cu doamna Nuland şia r fi un lcuru foarte bun pentru că am putea să intrăm în anumite detalii.

Adevărul: Doamna Nuland a criticat corupţia din România, că pune în pericol securitatea naţională.

Exact lucrul pe care l-am spus şi eu astăzi. Sunt perfect de acord cu acea evaluare.

Adevărul: Putem vorbi şi de Grecia. Este problema UE la începtu de an. Cum va influenţa eventuala exludere din zona euro trecerea României la moneda euro? Mai este acesta un obiectiv realist?

Nu trebuie să amestecăm lucrurile foarte mult aici. Cu ieşirea din zona euro, cu excluderea din zona euro, au existat anumite cercuri în care s-a discutat despre aceste variante pur ipotetic. Conform tratatului, nu se poate ieşi din zona euro.  O ţară poate să hotărască când doreşte sau cum doreşte să devină membră în zona euro, dar decizia este irevocabilă. Discuţia devine extreme de ipotetică. Doar grecii vor putea hotărî cine îi conduce şi atunci vom vedea cum evoluezaă lucrurile. Nu cred că trebuie să elaborăm scenarii apocaliptice, să îi punem pe greci sub presiune. Să-şi aleagă conducerea, pe urmă se va discuta cum vor merge lucrurile mai departe. Intrarea României în zona euro este, rămâne şi îmi asum acest obiectiv important al României.  Eu vreau ca România să devină membră în zona euro. Dorinţa mea simplă nu este suficientă. Trebuie îndeplinite foarte multe condiţii, sunt foarte mulţi factori implicaţi, dar lucrurile se rezumă în esenţă, surpriză sau nu, tot la aceleaşi lucruri pe care le-am discutat şi la MCV. Odată ce România devină stabilă, stat de drept, cu o Justiţie independentă şi cu o economie funcţională, o să îndeplinim toate criteriile. Şi atunci depinde de voinţa de a intra sau nu. Eu voi propune tuturor partenerilor să păstrăm acest obiectiv important, de a integra România în zona euro, indiferent de ce fac sau nu grecii. Acest obiectiv trebuie să-l urmărim noi cu consecvenţă.

Adevărul: Mai există o întrebare care se ridică având în vedere că sunteţi preşedintele CSAT. În atribuţiile dvs. intră şi numirea unui şef la SIE. Când vom avea un nou director?

În săptămânile următoare voi analiza şi voi comunica o concluzie atunci când o voi avea.

Adevărul: Credeţi că domnul George Maior, actualul director al SRI, ar trebui să-şi continue mandatul sau ar trebui schimbat? Domnia sa vorbea că ar fi cazul să-şi depună mandatul la dispoziţia viitorului preşedinte pentru ca acesta să hotărască.

Cred că este o discuţie puţin artificială, postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni. Nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Nu simt nevoia de a face din asta o temă.

Adevărul: V-aţi acomodat cu Palatul Cotroceni, având în vedere că deja vin foarte multe critici?

M-am acomodat. Faptul că ieşirile mele generează reacţii mă bucură. Asta, pentru mine, e dovada faptului că am identificat teme cu adevărat importante.

 

 


 

citeste totul despre: