Motivarea CCR privind imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu persoanei care ocupă temporar funcţia

Judecătorii Curţii Constituţionale au publicat motivarea deciziei prin care au stabilit că şeful statului are imunitate pe durata mandatului. Decizia CCR a venit după ce Gabriela Firea a depus plângere la Parchetul General împotriva preşedintelui, motivând că „raţiunea ocrotirii exercitării mandatului Preşedintelui nu trebuie şi nu poate să înfrângă principiul egalităţii în faţa legii“.

Magistraţii CCR au decis, cu unanimitate de voturi, că preşedintele are imunitate pe durata mandatului. „Prin urmare, Preşedintele României nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică, nici pe durata mandatului şi nici după expirarea acestuia. (...) Titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice şi care au fost săvârşite înainte sau în perioada în care a exercitat funcţia publică”, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale.

„Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioadă exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcţie. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunţa după propriul interes”, au mai stabilit judecătorii.

Totodată, magistraţii CCR au scis, negru pe alb, că imunitatea preşedintelui are „caracter imperativ“, drept pentru care preşedintele, indiferent de numele său, nu poate renunţa la acest atribut constituţional.

„Imunitatea de care beneficiază Preşedintele României a fost definită ca fiind un mijloc de protecţie, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertăţii de exprimare şi protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.Imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunţa atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanţie de ordine publică a mandatului“, se mai arată în motivarea CCR.

Conflictul Băsescu- Firea

Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională. Judecătorii au respins, astfel, excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.

Şeful statului a precizat într-o conferinţă de presă că, atunci când naviga, ca şi soţul senatorului Gabriela Firea, erau foarte mulţi colegi de-ai lor „care nu stateau 3 luni şi jumătate şi îşi căutau vapor să plece în cursă...de bine ce le era acasă”. „Poate fi interpretată şi în acest sens. Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectată ca senator, după ce a făcut şcoala turnătorului Felix”, a adăugat Traian Băsescu.

„Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, afirmase Traian Băsescu.