Moţiunea PNL, retorică multă şi şanse puţine: cum vor liberalii să doboare Guvernul Ponta

INTENŢIE Liberalii depun vineri moţiunea de cenzură la adresa Guvernului condus de Victor Ponta, deşi matematica parlamentară arată că sunt şanse infime ca actuala putere să fie răsturnată. Practic, demersul PNL este o încercare de a readuce în atenţia publicului emoţia votului din 16 noiembrie. "Adevărul" a intrat în posesia textului moţiunii şi vă prezintă principalele reproşuri ale liberalilor la adresa Executivului.

În moţiunea cu titlul „Victor Ponta- demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul de vot nu e o lozincă!“, liberalii exploatează pe larg tema asigurării dreptului la vot  de către Guvern şi evocă atât scandalul votului din Diaspora, de la alegerile prezidenţiale, cât şi refuzul Executivului de a organiza alegeri parţiale.

Toate aceste acuzaţii sunt plasate în contextul scandalului privind votul cetăţenilor din Diaspora, la alegerile prezidenţiale din 2014, asupra căruia liberalii insistă de mai multe ori în cuprinsul moţiunii. PNL a alcătuit în acest sens şi  o listă scurtă a statelor în care au existat probleme în ce priveşte organizarea secţiilor de votare, inclusă în acelaşi text.

Mai mult, liberalii îl acuză cu subiect şi predicat pe Victor Ponta că, prin intermediul Guvernului, „a început să blocheze şi să elimine dreptul politic elementar pentru miioane de români din ţară şi din Diaspora“ şi a „săvârşit abuzuri inimaginabile“. De altfel, chiar din titlul moţiunii, liberalii au ţinut să îl taxeze pe premier pentru una dintre declaraţiile făcute în timpul dezbaterilor dinaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. „Domnule Ponta, noi trăim într-o ţară democrată. Fiecare cetăţean are dreptul la vot!“, i-a spus atunci Iohannis lui Ponta, iar premierul a replicat imediat: „E o lozincă!“. În cea de-a doua parte a textului moţiunii, liberalii fac apel chiar la decizii ale instanţelor. Când spun că Ponta face „exces de putere“, membrii PNL citează chiar din verdictul Curţii de Apel Cluj care l-a obligat pe şeful Guvernului să organizeze alegeri parţiale.

În plan secund, liberalii amintesc şi de adoptarea proiectului privind votul prin corespondenţă, pe care PSD şi l-a asumat la Cotroceni, dar pe care nu l-a mai abordat apoi explicit. Deputata PSD Gabriela Podaşcă a declarat însă că acest reproş nu se susţine, pentru că Parlamentul este cel care ar fi trebuit să se ocupe de adoptarea propunerii legislative. „Impresia mea e că PNL vrea să dărâme Parlamentul, nu Guvernul. Nu are nicio legătură cu activitatea Guvernului“, a spus Podaşcă. Vicepreşedintele PNL Nini Săpunaru a răspuns şi el la aceeaşi întrebare: „Totuşi, atributul o fi la Parlament, dar majoritatea o are PSD“.

Şova şi Dragnea, pe lista de reproşuri

În documentul care numără 12 pagini, liberalii enumeră şi alte motive pentru care Ponta ar putea fi demis. Astfel, PNL consideră că Guvernul a greşit în procesul de implementare a cardului de sănătate, pentru că nu a comunicat cu cetăţenii, enumeră „aberaţiile fiscale“ precum impozitarea bacşişului, dar şi atitudinea faţă de Justiţie.

 În acest context, PNL abordează inclusiv cazul Dan Şova. „Vă e frică de ce ar putea spune Dan Şova“, îi transmit liberalii lui Ponta şi îl taxează inclusiv pentru cazul fostului preşedinte executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a fost condamnat cu suspendare în dosarul „Referendumul“. „Domnule Ponta, instanţa nu a condamnat acţiunea politică de suspendare, aşa cum încercaţi să manipulaţi. Instanţa a condamnat faptul că domnul Dragnea a determinat falsuri. Iar dovada cea mai clară pentru acest lucru este că niciun lider PNL nu a fost condamnat împreună cu el. De ce? Pentru că, spre deosebire de dumneavoastră, PNL a făcut campanie cu onestitate şi bună credinţă“, mai spun liberalii, în textul moţiunii.

Ce spun calculele parlamentare

Moţiunea de cenzură a PNL ar putea dărâma Guvernul, potrivit Constituţiei, doar dacă se întruneşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, adică 278 de voturi dintr-un total de 554 de parlamentari. În prezent, PNL este departe de a alcătui majoritatea parlamentară şi nu se poate baza cu certitudine decât pe voturile grupării lui Mircea Geoană, care este însă nesemnificativă din punctul de vedere al ponderii parlamentare. Chiar şi cu sprijinul UDMR, moţiunea de cenzură nu ar dărâma Guvernul.

Astfel, PNL are în prezent 112 deputaţi cărora li se adaugă şi 61 de senatori, între care există însă şi cei care nu mai fac parte din partid, dar sunt afiliaţi grupului. Exemplele recente arată că aceşti senatori, precum Varujan Vosganian sau Corneliu Popescu, nu susţin neapărat PNL la vot. Presupunând însă că s-ar baza pe toate aceste voturi, liberalii ar avea doar din grupul lor 173 de voturi. Câteva vor veni şi de la gruparea PSRO păstorită de Mircea Geoană, dar nu mai mult de 12, iar alte 14 voturi ar putea proveni de la toţi deputaţii neafiliaţi. Aşadar, 199 de voturi ar putea avea PNL fără UDMR.

Liderii Uniunii au susţinut că vor sprijini moţiunea, dar nici ei nu sunt mai mult de 25. Dacă liberalii ar convinge şi gruparea ruptă din PP-DD, Partidul Naţional Democrat, să li se alăture, pot ajunge la cel mult 238 de voturi. Pe de altă parte, PSD alături de UNPR, PLR –PC şi minorităţi numără doar la Camera Deputaţilor 225 de voturi, iar la Senat majoritatea strânsă în jurul PSD este alcătuită din alţi 91 de senatori. Concret, chiar cu o susţinere maximală obţinută de PNL, de 238 de voturi, diferenţa este semnificativă până la cele 316 voturi ale PSD.

Vicepreşedintele PNL Nini Săpunaru a comentat, la Adevărul Live, subiectul moţiunii. Întrebat ce speră PNL să obţină după această moţiune de cenzură, în condiţiile în care aritmetica parlamentară îi dezavantajează, Săpunaru a răspuns: „Trebuie să existe o anumită moralitate în politică“, adăugând că Ponta  „are mari şanse să iasă cu faţa curată în urma moţiunii“.