Ministrul Educaţiei promite bani în stânga şi în dreapta, ca să-şi treacă legile. Se crede şi ministrul Finanţelor Publice

N-am mai văzut un aşa dezmăţ de promisiuni în gura unui ministru. Profesori, elevi, universităţi, şcoli, tot sistemul de învăţământ va primi bani cu nemiluita. De unde vin aceşti bani, şi cine decide repartizarea lor? Ministrul Educaţiei zice că el va decide, dacă vor fi aprobate legile Educaţiei. Nu mai contează ministrul Finanţelor Publice, premierul, resursele bugetare ale ţării, nimic. El va da bani celor care îi susţin legea.

Pe ce se bazează ministrul Educaţiei

A trecut în lege un articol care este de tot râsul, complet neconstituţional.

Art. 10 Dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.

Adică, dacă legea Educaţiei va fi aprobată, va „bate” şi legea Bugetului de Stat, şi legea Salarizării, şi legea Siguranţei Naţionale, toate legile. Devine un fel de „Constituţie” a României!

Se mai foloseşte o astfel de formulare, în alte legi, dar cu adresare precisă. Un exemplu dintr-un alt act normativ:

„În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi”.

E altceva. În domeniul de reglementare a unui act normativ, orice alte dispoziţii anterioare acelui act sunt anulate de ultima reglementare.

Ce bani promite ministrul Sorin Cîmpeanu că ar da prin noile legi

Întrebat la Iaşi ce garanţii are că va avea banii necesari acoperirii promisiunilor, ministrul Câmpeanu a răspuns:

„Garanţia este dată de logică. Vă spun că, dacă nu luptăm pentru acest lucru, sigur nu se va întâmpla. Dacă luptăm, avem o şansă să se întâmple.“

Dacă ar funcţiona această „logică” la toţi miniştri, am avea investiţii uriaşe, un mediu curat, sistem de sănătate ca în occident, etc. Totul este ca miniştrii respectivi „să lupte”! Sau, care luptă mai tare, ia de la ceilalţi!

Creşterea salariilor profesorilor de la 1 septembrie 2023 cu 43%. Impactul bugetar ar fi de 7,5 miliarde lei. Bineînţeles că toate creşterile salariale, ca şi salarizarea în sine, nu ţin cont de performanţa profesorilor, măsurată prin progresul şcolar al elevilor. Se acordă otova, la toată lumea la fel. Se aplică principiul comunist: „muncesc sau nu muncesc, acelaşi salariu primesc”. Şi  „foloase maxime cu eforturi minime”. Dacă trebuie să avem încredere că toţi profesorii sunt conştiincioşi, de ce educaţia a ajuns la un minim al calităţii, cum ne explică ministrul Cîmpeanu?

Legea Învăţământului Preuniversitar prevede şi scăderea accentuată a numărului de elevi pe clasă, ceea ce va duce la un necesar  mai mare de profesori. S-a şi anunţat că orice absolvent de învăţământ superior poate să predea la clasă, chiar şi fără o pregătire psiho-pedagogica anterioară.

Salarizarea bugetarilor, în particular a profesorilor, se face la ministerul Finanţelor Publice, conform legii Salarizării. Ministrul Educaţiei poate propune, dar decizia finală aparţine ministrului Finanţelor şi premierului. Aşa că ce promite ministrul Cîmpeanu sunt vise!

Burse acordate elevilor. Aici stai şi te cruceşti. Ministrul ne explică,  cel puţin 12 elevi pe clasă vor primi burse astfel:

„Propunerea din lege este următoarea: pentru fiecare elev al acestei ţări din cei 871.000 elevi din învăţământul primar – o alocaţie de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale în primar. Pentru învăţământul gimnazial este vorba cei 751.000 elevi – alocaţia este de 920 de lei. Pentru învăţământul liceal şi este vorba de cei 573.000 elevi în liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 lei pentru licee teoretice şi vocaţionale şi, pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei per elev.”

Aceste măsuri vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023!

Am citat exact din explicaţiile ministrului de ieri, de la Iaşi, ca să înţeleagă fiecare ce poate.

Mai spune ministrul Educaţiei:

"Bursele elevilor, care, pentru prima oară, au fost plătite de la bugetul de stat, în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei”. De zece ori mai mulţi bani pentru bursele elevilor. Foarte bine, dar de unde vor fi luaţi aceşti bani? De la ce ministere, de la investiţii? Ministrul pare că spune: nu mă interesează! Mă voi lupta pentru aceşti bani!

Finanţarea universităţilor va creşte. Iată declaraţia ministrului Câmpeanu:

”Finanţarea universităţilor va creşte cu 42 la sută, conform noilor prevederi. Va creşte finanţarea cu două miliarde de lei chiar în primul an de aplicare a acestei legi. Avem de asemenea posibilitatea ca fiecare universitate să aibă autonomie mai mare din perspectiva financiară”. 

Ministrul mai spune că şi prin PNRR universităţile vor primi 234 milioane de euro. Deocamdată, prima cerere de finanţare a României din PNRR a fost amânată până la toamnă, pentru o evaluare mai precisă.

Nu contează abandonul studenţilor, dacă absolvenţii se angajează în specializarea urmată în facultate şi cu ce salariu. Toate universităţile, indiferent de performanţe, vor fi finanţate la fel. 

Costul standard per elev poate creşte cu 25%

Legea Învăţământului Preuniversitar mai are o portiţă:

Art 108. (4) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unităţile de învăţământ care fac parte din consorţii şcolare sau consorţii de învăţământ dual, constituite din unităţi de învăţământ din mediul urban şi rural.

Şi ce i-ar împiedica pe directori să creeze astfel de consorţii, care înseamnă un protocol cu obligaţii mai mult sau mai puţin formale, dacă ar beneficia de creşterea costului standard pe elev cu 25%? Vom avea consorţii cu sutele!

Eu unul n-am văzut până acum un studiu de impact care să evalueze la cât la sută din PIB s-ar ridica costurile prevăzute în noile legi ale Educaţiei. Ministrul Educaţiei solicită pentru 2023 15% din Bugetul General Consolidat. Sunt suficienţi aceşti bani pentru toate cheltuielile anticipate prin legile Învăţământului? În condiţiile actuale, de criză energetică, scăderea economiilor ţărilor din UE, scăderea schimburilor comerciale din cauza războiului Rusia-Ucraina, seceta prelungită, vom avea suficienţi bani la buget pentru „visele” financiare ale ministrului Câmpeanu? Rămâne deschisă această întrebare!