Marea provocare a noului Guvern: depolitizarea ţării. Bomba cu ceas lăsată de PSD

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş. FOTO  Octav Ganea / Inquam Photos
Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş. FOTO  Octav Ganea / Inquam Photos

În acord cu dorinţa străzii, premierul Dacian Cioloş ar trebui să-şi impună ca obiectiv depolitizarea ministerelor şi a instituţiilor deconcentrate, tocmai pentru că va conduce un Guvern format din oameni fără carnet de partid, care nu vor fi manevraţi de liderii politici.

Noul Guvern pe care îl va forma Dacian Cioloş, şi care are şanse foarte mari să treacă de votul Parlamentului, ar putea da startul depolitizării instituţiilor, după ce ani de-a rândul guvernele au promovat numai oameni de partid în cele mai importante funcţii din stat, fără a ţine cont de competenţe. Conjunctura actuală este una favorabilă resetării, pentru că renunţarea la numirile politice în instituţiile publice este exact una dintre solicitările strigate cu insistenţă în Piaţa Universităţii în ultimele zile. De asemenea, demiterea directorilor corupţi şi decăpuşarea companiilor de stat, au fost alte două cerinţe pentru noul Guvern, pe care societatea civilă le-a susţinut la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

Pe fondul revoltei publice, Dacian Cioloş ar putea, în sfârşit, să decupleze instituţiile statului de la comanda partidelor. De altfel, premierul desemnat pare că a înţeles mesajul străzii. „Am intenţia, însă, să deschid Guvernul şi administraţia guvernamentală spre societate, să ascultăm şi să pregătim decizii împreună“, a spus Dacian Cioloş în prima ieşire publică din postura de premier desemnat.  Ce înseamnă, concret, depolitizarea ţării? Mai întâi, numirea unor miniştri cu adevărat tehnocraţi, şi nu a unor oameni care trăiesc în umbra partidelor, dar care, strict formal, nu fac parte din nicio organizaţie politică, tocmai pentru a putea flutura public eticheta echidistanţei.

„Este nevoie de oameni noi“

Noul premier va trebui să lupte cu politicienii încă din această  fază. Spre exemplu, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat public că nu este dispus să susţină un guvern de tehnocraţi, asta tocmai pentru că partidul pune deja presiune. Potrivit unor surse politice, mai mulţi lideri ai PSD din teritoriu i-au cerut explicaţii pe un ton vehement lui Dragnea pentru pierderea guvernării. Or, acum, baronii locali nu sunt dispuşi să susţină miniştri pe care nu-i vor putea controla şi care nu le vor asigura bani bugetari, mai ales că urmează un an cu două rânduri de alegeri. Surse politice au povestit pentru „Adevărul“ că şi în PNL, partid care a refuzat să intre la guvernare, există oameni care se autopropun pentru un fotoliu de ministru, motivând că nu au carnet de de membru. Astfel, partidele vor pune presiune pe Dacian Cioloş, ca, în schimbul susţinerii în Parlament, să accepte în Guvern câţiva oameni „giraţi“ politic. La acest şantaj, Dacian Cioloş ar putea să le amintească de oamenii care au cerut, în stradă, o altă clasă politică. În plus, Dacian Cioloş îl are partener politic chiar pe şeful statului, „singurul politician legitim“, după cum l-a numit strada. „Este nevoie să fie promovaţi miniştri care sunt performanţi, care au dovedit această performanţă şi asupra cărora nu planează niciun dubiu“, a spus Iohannis, înainte de a-l anunţa pe Cioloş.

Prin alegerea unor miniştri integri, Dacian Cioloş va reuşi, automat, să curăţe şi eşaloanele inferioare din ministere, împânzite în acest moment cu tot felul de politruci, care au primit de la partid tradiţionala sinecură. Tehnocraţii care vor forma viitorul Executiv, fără a fi ţinuţi în chingile de partid, vor putea să ofere un moment de respiro politic ministerelor.

De asemenea, organizarea unor concursuri corecte, transparente, pentru şefii instituţiilor deconcentrate reprezintă un alt mare obiectiv al noul guvern. Până acum, schimbarea guvernării însemna automat „decapitarea“ tuturor directorilor de instituţii din ţară, a prefecţilor şi a tot ce se funcţiona sub comandă politică. Acum, noul Executiv ar putea miza în sfârşit pe competenţă, şi nu pe recomandări, pe profesionalism, şi nu pe intervenţii politice sau nepotisme. „Cu siguranţă, este nevoie de oameni noi. Am spus acest lucru în multe întâlniri şi am încurajat oameni tineri să intre în politică. Fără oameni noi, este greu de presupus că vom avea o clasă politică nouă“, a insistat şi preşedintele Klaus Iohannis. Răzvan Prişcă, analist politic, conchide: „Cioloş are o misiune foarte dificilă. Dacă o garnitură de miniştri tehnocraţi nu e greu de construit, adevărata sa provocare va fi nu neapărat depolitizarea administraţiei, cât profesionalizarea instituţiilor. Îi va trebui multă ambiţie si determinare pentru a confirma“.

PSD, populist până în ultima clipă

PSD vrea majorarea cu 10% a salariilor pentru toţi bugetarii de la 1 decembrie, măsură ce pune în pericol bugetul pe 2016. Deputatul PSD Adrian Solomon a depus, în comisiile reunite de Muncă din Camera Deputaţiilor, un amendament la Ordonanţa de Urgenţă ce prevedea doar majorarea salariilor din sistemul medical. Amendamentul a fost votat ieri în comisii de coaliţia PSD-UNPR-ALDE, măsura urmând să fie supusă astăzi votului în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.  Autorul amendamentului, deputatul Adrian Solomon, susţine că din cauza situaţiei „socio-politice“ nu va mai fi suficient timp pentru adoptarea legii salarizării unitare, proiect asumat de PSD, care prevedea această majorare salarială. Solomon susţine că măsura va avea un impact asupra bugetului de 1,5-1,8 miliarde de lei asupra bugetului, în timp ce deputatul PNL Claudia Boghicevici susţine că, potrivit calculelor sale, acesta se va ridica la 2,2 miliarde de lei. Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor SedLex arată că de majorarea salariilor cu 10% vor beneficia doar salariaţii pentru care nu s-au operat creşteri de salariu în acest an. Mai exact, cei din administraţia publică centrală şi locală, cei din sectorul siguranţei naţionale, jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă şi cei din unităţile de cultură şi teatru.

Bugetul pe 2016, o bombă cu ceas

Realizarea cât mai rapidă a bugetului pe anul 2016, legea salarizării în sectorul bugetar, noul sistem de taxare a resurselor de petrol şi gaze, negocierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi evitarea dezangajării de fonduri europene sunt principalele provocări pe care noul Guvern tehnocrat le va avea.

Bugetul pe anul viitor reprezintă maxima urgenţă, în condiţiile în care noul Cod Fiscal şi majorările salariale din Educaţie şi Sănătate, acordate deja de Cabinetul Ponta, vor urca deficitul până la 2,8% din PIB în anul 2016, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Executivul demisionar lucrează deja la proiectul legii bugetului, dar există voci care spun că o serie de măsuri fiscale ar putea dispărea. Cum nu se ştie încă structura viitorului Guvern, proiectul la care lucrează actualul Cabinet demisionar ar putea fi în zadar. În ultimii ani, mai multe ministere au fost divizate sau fuzionate.

Legea salarizării şi legea redevenţelor

Un alt punct esenţial pentru noul Guvern este legea salarizării în domeniul bugetar. Executivul a majorat deja salariile pentru profesori şi medici, în timp ce pentru demnitari au fost mărite în vară. De asemenea, şi în administraţie se doreşte acest lucru.

Noua lege a redevenţelor la petrol şi gaze este un alt punct critic. Guvernul Ponta putea introduce un nou sistem de taxare a resurselor încă din anul 2014, la momentul expirării interdicţiei de a majora redevenţele, din contractul de privatizare al Petrom. Nu a făcut acest lucru şi a preferat să menţină sistemul actual cu redevenţe şi două taxe temporare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe liberalizare. Cum noul mod de taxare a resurselor nu este încă gata, în 2016 va fi aplicat tot sistemul actual. Fondurile europene reprezentă domeniul cu cel mai mare potenţial, dar România stă foarte prost, riscând dezangajarea unor mari sume de bani.

În fine, potenţialul acord cu FMI este un alt mare hop. România doreşte un acord flexibil pentru a se împrumuta mai ieftin, dar atât FMI, cât şi CE, au avertizat că derapajele fiscale vor duce România la un deficit de peste 3% din PIB în anul 2017, peste limitele europene. Or, încheierea unui nou acord depinde de rezolvarea acestei probleme, ceea ce ne duce din nou la buget. (Daniel Ionaşscu

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite