Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL: Nu e bine ca în USL să existe doar yesmeni

Proaspătul prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, vorbeşte într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre intrarea sa în partid, politica externă a României, relaţiile cu principalii actori politici, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, dar şi despre viitorul său politic.

Klaus Iohannis nu ascunde dezideratul său, de a obţine, pentru Sibiu, statutul de capitală a unei viitoare regiuni, şi aduce o foarte voalată critică politicii duse de cancelarul german Angela Merkel faţă de România. În stilul său caracteristic, el nu angajează polemici publice nici măcar cu cei mai înverşunaţi adversari ai partidului sau ai alianţei din care face parte. De asemenea, Iohannis consideră că într-o coaliţie sănătoasă este bine să existe şi voci care exprimă alte opinii decât majoritatea.
 

„Adevărul“: Cum s-a produs apropierea dumneavoastră de PNL? V-au căutat ei şi v-au propus să intraţi în partid sau a fost iniţiativa dumneavoastră?

Klaus Iohannis: Apropierea mea de PNL s-a produs în timp, nu a fost o chestiune care a apărut instantaneu. Am avut o colaborare bună cu PNL în plan local încă de mai mulţi ani încoace, o colaborare care a devenit foarte bună în toamna lui 2009. Atunci, preşedintele PNL, Crin Antonescu, mi-a propus o colaborare care s-a soldat cu un proiect naţional, care nu s-a realizat, însă cred că a fost un proiect bun (n.r. proiectul guvernului Iohannis). Colaborarea a continuat şi evenimentul care m-a făcut să devin membru PNL a fost invitaţia făcută de domnul preşedinte Crin Antonescu de a mă alătura echipei pe care o conduce. 

Aţi vorbit direct cu domnul Antonescu sau la discuţii au participat şi alţi lideri PNL?
Discuţiile mele despre intrarea în PNL au fost discuţii directe pe care le-am purtat strict cu domnul Antonescu. Intrarea în PNL nu am discutat-o decât cu preşedintele Crin Antonescu. 

S-a spus că venirea dumneavoastră în PNL ţine de o strategie de apropiere a partidului de PPE. Aţi discutat chestiunea aceasta cu liderii PNL?
Am discutat această chestiune cu preşedintele Crin Antonescu. Este foarte adevărat că PNL, ca partid liberal în România, este un partid care se defineşte şi acţionează ca un partid de centru dreapta. Nu toate partidele liberale din Europa au această orientare. La ultimul congres al PNL, şi la cel extraordinar, şi a doua zi, la cel ordinar, s-a subliniat această chestiune. Dacă vă amintiţi, moţiunea prezentată de preşedintele Antonescu a avut componenta PNL – partidul dreptei din România. Deci da, PNL doreşte să rămână un partid de centru dreapta şi atunci o discuţie – nu ştiu dacă putem să-i spunem apropiere în acest moment – cu PPE
este naturală.

Sunteţi prim-vicepreşedinte PNL. Dumneavoastră cum vedeţi migrarea aceasta a unor lideri politici dinspre PDL spre PNL?
Fenomenul este legat exact de ceea ce am discutat puţin mai înainte, de orientarea doctrinară a PNL. Este partid de centru-dreapta, noi vrem să fie PARTIDUL de centru-dreapta din România şi atunci politicieni care se simt apropiaţi de această doctrină şi nu se regăsesc, din varii motive, în proiectele PDL-ului au venit înspre PNL. Este o mişcare naturală, evident că ea poate fi clasificată pur formal şi ca o migraţie politică, însă eu prefer să văd latura doctrinară.

Cred că nu este bine, într-o coaliţie, să existe doar yesmeni. Trebuie să existe şi oameni care, dacă au altă părere, să o spună. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL

Pentru dumneavoastră este important cine va câştiga alegerile pentru preşedinţia PDL? Militaţi pentru o apropiere de PDL după Congresul lor?
Poziţia Partidului Liberal este că nu ne dăm cu părerea în chestiunea preşedinţiei din alte partide. Pentru mine personal nu este o miză cine câştigă preşedinţia Partidului Democrat. Cine o va câştiga va deveni preşedintele PDL-ului. Dacă va exista în viitor o apropiere sau nu, eu cred că, în viitorul previzibil, mai degrabă nu. Şi asta din simplul motiv că USL, în care PNL şi PSD sunt parteneri egali, şi-a făcut campanie, s-a profilat ca alianţa care înlătură PDL de la guvernare.
 

În ce relaţii mai sunteţi cu Traian Băsescu, mai ales după ce s-a opus nominalizării dumneavoastră ca premier în 2009? A făcut Traian Băsescu şi lucruri bune în mandatele sale de preşedinte?
Eu cred că această relaţie se poate descrie cel mai bine ca o non-relaţie, drept pentru care nici nu vreau să comentez acţiunile preşedintelui.

Dacă eraţi premier în locul lui Emil Boc, dumneavoastră aţi fi acceptat să reduceţi cu 25 la sută salariile bugetarilor?
Nu am fost premier şi nu mi se pare că este bine să discutăm ce aş fi făcut sau ce n-aş fi făcut. Eu am exprimat atunci, în 2009, când am fost vehiculat ca posibil prim-ministru, anumite opţiuni. Cine şi le aminteşte ştie ce am spus, cine nu, poate nici nu mai contează. În ansamblu, cred că aş fi avut altă abordare în multe probleme. Dacă ar fi fost mai bună sau nu, nu vom şti niciodată.

Faptul că am avut critici la adresa politicii guvernamentale în anumite domenii este un lucru adevărat. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL

Cu premierul Victor Ponta cum vă înţelegeţi? Aţi criticat la un moment dat activitatea guvernului condus de el.
Eu am o relaţie foarte bună cu primul ministru Victor Ponta şi această relaţie s-a întărit în ultimele săptămâni. Faptul că am avut critici la adresa politicii guvernamentale în anumite domenii este un lucru adevărat şi cred că nu este bine, într-o coaliţie, să existe doar yesmeni. Trebuie să existe şi oameni care, dacă au altă părere, să o spună. Asta nu înseamnă că dacă am criticat un aspect al unei politici guvernamentale sunt anti-Victor Ponta sau anti-USL. Acele chestiuni le-am văzut altfel, mi-am exprimat părerea şi nu a dăunat în niciun fel relaţiei mele cu primul ministru.

Aţi discutat cu Victor Ponta după ce aţi fost ales prim-vicepreşedinte al PNL? Ce i-aţi spus?
Ne-am întâlnit în mai multe ocazii, dar nu am discutat aceste speţe. Am discutat alte chestiuni, care trebuiau lămurite atunci, dar cu siguranţă cu timpul o să ajungem să discutăm şi aceste lucruri.

Alte chestiuni... ca de exemplu?
Ca de exemplu, Legea retrocedării.

„Exploatarea gazelor de şist nu trebuie abordată emoţional, ci tehnic“

Sunteţi al doilea om în PNL. Dumneavoastră cum vedeţi relaţia actuală cu PSD? Va rezista USL până în 2016? Cum vă înţelegeţi cu al doilea om din PSD, Liviu Dragnea?
Cred că va rezista. Este o coaliţie complicată şi poate chiar din acest motiv va rezista. Când o alinţă se realizează foarte uşor, există pericolul subevaluării divergenţelor şi atunci ea se rupe foarte repede. Am avut în istoria recentă a României suficiente exemple, nu vreau să le reiau. Dar această coaliţie a fost construită greu, cu foarte multă atenţie şi din acest motiv este rezistentă. Nu e simplu, tot timpul trebuie renegociate anumite puncte, trebuie conciliate anumite probleme care apar, trebuie puse de acord poziţii doctrinare diferite, dar există voinţa de a rezolva aceste chestiuni şi într-un partid, şi în celălalt. Iar cu Liviu Dragnea, da, am o relaţie bună. 

Ce aţi prefera mai degrabă: postul de premier sau cel de guvernator al unei regiuni după adoptarea legii regionalizării?
Niciuna dintre aceste poziţii nu este o poziţie pe care să mi-o doresc foarte mult acum. Din poziţia mea de prim-vicepreşedinte al PNL aş putea fi luat în calcul sau sunt luat într-un calcul teoretic ca să devin cândva premier, dar nu mă preocupă asta acum. Postul de guvernator mă preocupă, dar nu este o ţintă extrem de importantă pentru mine. În contextul regionalizării, ceea ce mă preocupă este altceva. Eu îmi doresc, ca primar al Sibiului, să avem capitală regională la Sibiu. Cred că este o dorinţă legitimă şi voi face lobby pentru asta. Dacă voi reuşi sau nu este o altă chestiune şi sper să nu fiu greşit înţeles, nu vreau să folosesc poziţia mea politică ca pe un instrument de presiune în această chestiune. Vreau să folosesc poziţia mea politică ca oportunitate pentru a face lobby pentru Sibiu.

Eu îmi doresc, ca primar al Sibiului, să avem capitală regională la Sibiu. Cred că este o dorinţă legitimă şi voi face lobby pentru asta. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL

Regele Carol I, un german, a schimbat în bine faţa României după ce a fost adus la putere. Dumneavoastră, etnic german, credeţi că puteţi să schimbaţi România, credeţi că puteţi să le redaţi românilor demnitatea?
Este o comparaţie care nu ştiu dacă trebuie făcută. Vorbim de un rege care a definit România modernă, iar în cazul meu vorbim de un simplu primar, care abia a intrat în politica naţională. Însă am intrat cu gândul de a rezolva probleme sau de a contribui la rezolvarea problemelor politicii naţionale, altfel aş fi rămas ce am fost şi până acum, un simplu primar. Anii următori ne vor arăta dacă acest pas pe care l-am făcut a fost unul bun şi a dus la rezultate sau nu.

Ce părere aveţi despre exploatarea gazelor de şist în România?
După părerea mea, este o problemă care nu trebuie abordată emoţional, ci tehnic, folosind expertiza existentă în domeniu. Nu sunt specialist şi nu vreau să intru în amănunte tehnice şi tehnologice, dar cu siguranţă sunt zone unde această exploatare are sens şi unde ar fi bună şi sunt zone, în special cele dens populate, unde nu ar fi probabil o soluţie bună şi nu ar trebui abordată. Nu cred că există un răspuns universal valabil pentru toate zonele. Cred că acest răspuns trebuie să-l dea specialiştii, tehnicienii, iar politicienii să judece calm care este varianta bună pentru fiecare zonă în parte.

Sunt zone unde exploatarea gazelor de şist are sens şi unde ar fi bună şi sunt zone, în special cele dens populate, unde nu ar fi probabil o soluţie bună. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL

Dumneavoastră cum vedeţi România peste şapte ani? Care ar fi principalele trei direcţii de dezvoltare, care să ne facă o ţară respectată în Europa?
Aici este nevoie de mai mult de trei direcţii importante de dezvoltare. Eu sunt optimist, România îşi va rezolva o bună parte din problemele pe care le are acum, şi problema gazelor, şi problema electricităţii. Nu cred că este nevoie de definirea a trei direcţii importante de dezvoltare, cred că este nevoie să ne clarificăm un pic interesul naţional acolo unde se poate face acest lucru. De acolo trebuie să rezulte politici publice serioase, rezonabile şi fezabile. Nu cred că imaginea României se va schimba semnificativ în următorii şapte ani, dar, dacă vom dovedi că suntem oameni serioşi, în următorii 17 ani se poate schimba în mai bine.

Domnule Iohannis, sunteţi perceput ca un om hotărât, un om căruia, vorba românului, nu-i suflă nimeni în ciorbă. Credeţi că această percepţie va crea dificultăţi în desemnarea dumneavoastră ca premier al PNL în 2016?
Evoluţia mea în spaţiul public a fost, într-adevăr, de aşa natură încât am avut nevoie de o opinie proprie în majoritatea problemelor şi cred că, pentru un politician, este bine să aibă păreri acolo unde se pot ele forma în mod rezonabil. Nu am abordat în PNL numirea mea ca şi posibil premier în 2016 şi nici nu cred că se va pune în curând în discuţie această chestiune.

Îi voi convinge pe germani că România nu e băiatul rău din UE

Ce legături aveţi şi la ce nivel în partidele care conduc Germania acum? În ce relaţii sunteţi cu doamna Merkel?
Cunosc politicieni din tot spectrul politic german şi am contacte foarte bune cu toată lumea. Din calitatea mea, la care am renunţat recent, de lider al Forumului German, am avut contacte cu toată lumea, fiindcă Forumul German nu are o doctrină politică şi interesul nostru a fost să avem o relaţie bună cu toate partidele din Germania. Deci, nu am o relaţie predilectă cu o anumită parte a spectrului politic german. Relaţia mea cu doamna cancelar Merkel pot să o definesc ca pe o relaţie bună. Întâlnirile pe care le-am avut au fost foarte bune, au fost, la vremea respectivă, întâlniri care s-au centrat pe teme legate de minoritatea germană din România, în mod natural, şi pe Forumul Democrat al Germanilor din România.  

După dumneavoastră, care ar trebui să fie axa principală a politicii externe a României în viitorul imediat?
Politica externă a României ar trebui să fie, după părerea mea, rezonabilă, previzibilă şi stabilă, să se orienteze exact pe ce ne orientăm de câţiva ani încoace: parteneriatul european, o foarte bună integrare în toate structurile europene, şi de asemenea o foarte bună integrare în NATO.

Mi s-a părut un lucru excepţional când, acum mai mulţi ani, toate partidele din România au agreat liniile mari de politică externă şi am avut rezultate notabile, am devenit parte din NATO şi am devenit ţară membră în Uniunea Europeană. Cred că acest tip de abordare a politicii externe, cu nişte ţinte importante, mari şi nu pe termen scurt, trebuie să definească politica noastră externă şi în viitor. Dacă ne punem ţinte pe termen prea scurt riscăm să nu înţeleagă nimeni ce politică externă are România şi apar sincope cum este cea pe care am trăit-o şi o trăim zilele acestea, pe discuţia cu intrarea României în Schengen.

Este corectă decizia Germaniei de a se opune intrării României în spaţiul Schengen? Aveţi vreo misiune specială din partea USL pentru a lucra la ameliorarea percepţiei Germaniei?
Încep cu a doua parte. Cu sau fără misiune, eu voi lucra la acest lucru şi voi avea întâlniri cu politicieni din Germania pentru a-i face să înţeleagă mai bine ce ne animă pe noi şi care sunt problemele noastre şi că România nu este băiatul rău din Uniunea Europeană. Deocamdată, însă,  nu am o misiune din partea USL pentru acest lucru.

Pasul Germaniei putea fi făcut altfel, nu în forma în care a fost făcut. Personal, repet, strict personal, nu este părerea PNL-ului sau părerea USL-ului – personal aş fi văzut o altă abordare din partea politicii germane. Dacă nu s-a dorit intrarea României în Schengen acum, acest lucru se putea exprima altfel şi în alt cerc, poate în cercul diplomaţilor, poate chiar la întâlnirea miniştrilor de interne, nu în această formă foarte publică.

Pe de altă parte – nu ca să scuz eu Germania, dar ca să înţelegem mai bine poziţia ei - este o temă care „bântuie“ campania electorală din Germania, şi anume migraţia sărăciei din est spre vest. Din cauza acestei teme, abordarea Germaniei a fost puţin viciată electoral.

Dacă nu s-a dorit intrarea României în Schengen, Germania se putea exprima  altfel, nu în această formă foarte publică. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL

Intrarea în Schengen trebuie să rămână o prioritate a politicii externe a României?
Da, trebuie să rămână o ţintă importantă pentru politica României, fiindcă nu avem alternativă. Poate că n-ar trebui adusă chiar aşa de mult în atenţia generală înainte să fie atinsă. Probabil  că unii politicieni de la noi au crezut că este o ţintă uşor de atins şi au vrut să culeagă roadele înainte de timp şi atunci am ajuns în această situaţie, să trebuiască să explicăm oamenilor de ce nu devenim parte din Schengen. Iar explicaţia, de data aceasta, nu este una simplă.

Are nevoie România de scutul antirachetă american de la Deveselu?
Da, România trebuie să rămână clar parte importantă în NATO şi să-şi joace bine cartea de ţară situată în această parte a lumii.

Klaus Iohannis FOTO Mediafax