Iohannis, la Heritage Foundation: Flancul Estic trebuie tratat unitar şi să fie întărit. Suntem dedicaţi atât proiectului UE, cât şi Parteneriatului Strategic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, miercuri, la o dezbatere organizată la Washington de think tank-ul Heritage Foundation, despre relaţiile româno-americane, importanţa NATO pentru Flancul Estic al Europei şi a subliniat că ţara noastră se bazează aprofundarea relaţiilor cu administraţia de la Casa Albă pentru a putea asigura securitatea regională.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis: 

Acest Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii este şi va fi mereu un pilon al politicii externe şi de securitate a României. Ţara mea este cel mai pro-american stat din UE. Peste 70% din români, după cum arată sondajele, au o părere bună despre SUA.

Aceste sentimente pozitive îşi au originea în sprijinul consistent furnizat de către SUA după căderea Cortinei de Fier. Acest suport a fost îmbunătăţit de Parteneriatul Strategic, lansat în 1997. A fost catalizatorul real pentru progres şi modernizare şi pentru schimbări profunde, democratice, economice şi sociale, care au dus la alăturarea României în proiectul NATO şi cel al Uniunii Europene. Am realizat în aceşti 20 de ani rezultate concrete care au dat substabţă Parteneriatului Strategic. România este unul din cei mai de încredere aliaţi NATO ai SUA, un partener activ şi dedicat în eforturile de a asigura stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în regiune şi nu numai.

Ne confruntăm împreună, cot la cot, cu provocări geopolitice, suntem împreună în lupta împotriva terorismului şi soldaţii noştri se antrenează şi luptă cot la cot. Am colaborat cu succes în domenii ca securitatea, apărarea, întărirea forţelor de ordine şi a statului de drept. 

Securitatea şi apărarea reprezintă componente cheie ale Parteneriatului Strategic SUA-România şi ne-a adus rezultate substanţiale. Aş vrea să subliniez încă o dată unitatea viziunii Statelor Unite şi României pe marile subiecte de securitate. Ca aliat de încredere România are grijă să-şi îndeplinească obligaţiile sale. Anul acesta ne-am îndeplinit obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Acest lucru ne face primul aliat care atinge această ţintă în actuala administraţie americană şi al 6-lea membru NATo care reuşeşte să dea 2% din PIB  pentru apărare.

Acest lucru s-a realizat prin sprijin, în unanimitate, al partidelor. Sunt fericit să spun că aceasta a fost şi una dintre priorităţile agendei mele. Vrem să menţinem 2% pentru apărare cel puţin un deceniu. 

Suntem conştienţi că lupta împotriva terorismului e crucială. De aceea România sprijină SUA împotriva acestei ciume. România este parte a coaliţiei anti-ISIS. Suntem împreună în Afganistan unde trupele româneşti sunt pe locul 4 (n.r.- ca număr de persoane)  cu aproape 700 de oameni. De asemenea, avem sistemul Aegis Ashore în România. E unul din proiectele militare importante ale Parteneriatului Strategic. La Deveselu sunt trupe NATO. 

Ducem pregătiri interne puternice, cum se întâmplă la baza de la Mihail Kogălniceanu. În plus, cumpărarea de F16 a crescut capacitatea României şi posibilitatea de a se apăra. 

Cooperarea noastră are loc pe domenii ca cybersecurity, intelligence şi securitate energetică. România vrea să îmbunătăţească activitatea NATO. Acest lucru poate fi făcut doar prin apărarea colectivă. Salutăm deciziile administraţiei Trump pentru creşterea sprijinului în zona de est a Europei. 

Unitatea NATO e importantă, la fel ca şi viziunea noastră,împreună. E nevoie de o solidaritate transatlantică. În partea de est a Europei, Rusia încearcă să-şi sporească influenţa prin forţă: intervenţie în Georgia, implicare în Ucraina, anexarea Crimeei. Împotriva acestui lucru cred că trebuie dialog cu Rusia dar bazat pe o puternică politică de îngrădire (detterance). Trebuie să susţinem unitatea în cadrul UE, dar şi în cadrul relaţiilor cu SUA. Flancul Estic trebuie tratat unitar şi să fie întărit. 

România rămâne un membru atlantist fidel. Vom continua să lucrăm pentru relaţiile transatlantice. România e gata şi capabilă să-şi ducă rolul până la capăt, fiind dedicaţi atât proiectului european, cât şi Parteneriatului Strategic.  

Suntem la o răscruce strategică la Marea Neagră. Trebuie să fim furnizor de securitate în Europa şi mai departe.În acelaşi timp, regiunea contează pe continuarea angajamentului SUA pentru securitatea ei. Pentru noi, sprijinul SUA înseamnă securitate, prosperitate, libertate, democraţie şi, nu în ultimul rând, garanţia că România nu se va întoarce într-o sferă de influenţă estică

Reporter: Domnule preşedinte, puteţi să ne vorbiţi de lupta împotriva corupţiei?

Klaus Iohannis: La începutul anului românii au reacţionat foarte clar şi zgomotos. Eu, personal, sunt foarte dedicat să continui să lupt împotriva corupţiei. Alţi politicieni nu sunt. Românii vor să scape de politicienii corupţi şi acest lucru se va întâmpla. E o luptă dură, dar necesară. 

Reporter: Aţi menţionat despre sistemul Aegis Ashore, acum operaţional. Vecinul dumneavoastră, Rusia, nu e prea mulţumit de această activitate. De ce e important acest sistem? 

NATO e o alianţă puternică, însă a fi puternic nu înseamnă că trebuie să fii puternic doar politic, ci şi militar. NATO trebuie să fie într-o poziţie în care să se poată ocupa de orice ameninţare militară. Programul nostru e doar defensiv şi are mai multe componente: în Spania, în Turcia etc. Acum, o parte e şi în România. Urmează ca acest program să fie extins şi în Polonia. Subliniez: este un program defensiv. Trebuie să subliniez pentru că mulţi politicieni ruşi vin cu ideea că rachetele sunt pregătite de atac. Nu, sistemul e făcut să dea jos acele rachete care ne ameninţă. Geografia noastră ne recomandă acest program. Noi am acceptat şi am promovat programul pentru că am considerat că e vital. Suntem mândri să fim parte a programului care are o tehnologie complexă. Suntem conştienţi că vecinii din est încearcă să-l descrie ca ofensiv şi înţelegem că noi vrem să ne jucăm propriul rol în NATO.


Preşedintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, a avut o întrevedere, marţi, cu directorul CIA, Mike Pompeo. Printre temele discutate de cei doi au fost combaterea terorismului, solidaritatea transatlantică, stabilizarea Afganistanului, dar mai ales colaborarea dintre CIA şi partenerii de intelligence din România.

Cu prilejul întâlnirii dintre Klaus Iohannis şi Mike Pompeo liderul de la Palatul Cotroceni a transmis „aprecierea pentru excelenta şi complexa colaborare dintre CIA şi partenerii de intelligence din România, bazată pe încredere, deschidere şi sprijin reciproc în arii de expertiză specifice, aspect ce întăreşte şi mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este un partener valoros pentru partea americană, în special datorită expertizei din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţările hibride de pe Flancul Estic al NATO“, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.  

De asemenea, Iohannis a asigurat că ţara noastră înţelege ca, inclusiv prin servicii de intelligence, să acţioneze ca un furnizor de securitate, pentru a contribui la eforturile internaţionale pe linie de securitate. La rândul său, „conducerea CIA a evidenţiat aprecierea pentru nivelul excelent al cooperării cu partenerii de intelligence din România, care se regăsesc în topul serviciilor de informaţii din Europa cu care are relaţii agenţia americană, din punct de vedere al nivelului de încredere şi al consistenţei activităţii derulate“, mai arată sursa citată. 

Iohannis şi directorul Mike Pompeo au avut şi un schimb de vederi pe teme politico-securitare de actualitate: combaterea terorismului (cu accent pe eradicarea Daesh în Siria/Irak), ameninţarea balistică/nucleară nord-coreeană, solidaritatea transatlantică, precum şi stabilizarea Afganistanului.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite