Iohannis, după întrevederea cu prim-ministrul landului Bavaria: Regiunea Mării Negre trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică pentru NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a început de miercuri o vizită de lucru în Germania, liderul de la Palatul Cotroceni întâlnindu-se vineri cu prim-ministrul landului Bavaria, Horst Seehofer, cu care a vorbit despre importanţa României în NATO. Iohannnis va susţine, sâmbătă, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, un discurs despre problema refugiaţilor, fiind principalul vorbitor al panelului despre viitorul NATO

UPDATE Iohannis va vorbi, sâmbătă, despre problematica migraţiei şi viitorul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord la Conferinţa de Securitate de la Munchen, preşedintele român fiind principalul vorbitor al panelului „Between Reassurance and Reengagement? The Future of NATO“. 

În cadrul acesteui panel vor mai lua cuvântul prim-ministrul Norvegiei, Erna Solberg, secretarul de Stat pentru Apărare al Marii Britanii, Michael Fallon, ministrul Apărării din Suedia, Peter Hultqvist, ministrul polonez al Afacerilor Externe, Witold Waszczykowski şi generalul Petr Pavel, liderul Comisiei Militare a NATO.  

UPDATE Klaus Iohannis, după întrevederea cu prim-ministrul landului Bavaria, Horst Seehofer

„Fiindcă mă găsesc aici, la Munchen, pentru a participa la Conferinţa de securitate, am prezentat abordarea noastră pe care o voi relua şi în cadrul alocuţiunii pe care o voi avea la Conferinţa de securitate, şi anume importanţa flancului estic pentru NATO — flancul estic unde România joacă un rol important şi doreşte să joace un rol important în securizarea zonei. De asemenea, am atras atenţia asupra importanţei Mării Negre şi a regiunii Mării Negre, care nu este importantă doar pentru noi, şi trebuie să fie importantă pentru întreaga regiune şi pentru NATO, trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică“, a declarat preşedintele într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul landului Bavaria, Horst Seehofer.

„Am atins atât probleme de colaborare economică, cât şi probleme de colaborare politică, şi aşa cum a subliniat domnul prim-ministru Seehofer, dorim amândoi să revigorăm Comisia mixtă româno-bavareză, comisie guvernamentală pentru a înlesni foarte multe proiecte comune. De asemenea, am discutat şi despre modalităţi de a ajunge la o activitate economică mai intensă, de a încuraja investitori din Bavaria să vină în România şi, sigur, firme româneşti să colaboreze cu parteneri din Bavaria“, a mai declarat preşedintele în timpul conferinţei de presă comune cu oficialul bavarez.

„Am reiterat cu această ocazie opinia noastră: 'Noi dorim să fim solidari, parte din soluţie, şi nu dorim să complicăm problema'. Pe de altă parte, am reiterat că este foarte importantă consolidarea graniţelor externe ale UE şi este foarte important ca acest flux de imigranţi să fie mult mai bine reglementat“, a mai precizat liderul de la Palatul Cotroceni.

Premierul bavarez l-a felicitat pe preşedintele Iohannis pentru modul cum a evoluat România în ultimii ani, lucru remarcat şi de Comisia Europeană.

„Am convenit să revitalizăm colaborarea foarte bună între Bavaria şi România şi dorim să facem acest lucru reîncepând activitatea în cadrul Comisiei guvernamentale mixte. (...) Domnul preşedinte m-a invitat în România într-o vizită şi voi onora invitaţia“, a spus Horst Seehofer.

În capitala landului german Bavaria va începe vineri, 12 februarie, Conferinţa de Securitate de la München, care va reuni aproximativ 30 de şefi de stat sau de guvern şi peste 70 de miniştri ai apărării şi de externe din întreaga lume. La pupitrul conferinţei vor veni, pentru prima dată, şi şefi ai unor agenţii de informaţii.

Pentru prima dată de la preluarea mandatului prezidenţial, Klaus Iohannis va participa la Conferinţa de securitate de la München, cel mai relevant forum internaţional pe tema politicii de securitate. „Este un bun prilej ca personalităţi de cel mai înalt nivel să discute informal pe subiecte legate de securitate“, după cum au povestit surse prezidenţiale. Anul acesta, principalul subiect aflat pe agenda reuniunii de la München va fi poziţia faţă de Rusia. „Relaţii mai strânse sau abordarea din 2015?“, în jurul acestei întrebări va gravita discuţia, potrivit surselor prezidenţiale.

„A izola Rusia prezintă riscuri serioase“

Practic, întâlnirea de la München pregăteşte, într-un cadru mult mai relaxat, decizia oficială pe care o vor lua liderii europeni la Consiliul European din iunie cu privire la Rusia. Se va merge pe un nou set de sancţiuni sau pe o abordare pacifistă? „O izolare completă a Rusiei nu este cea mai bună soluţie. Dialogul cu Rusia poate fi menţinut pe anumite paliere, cum ar fi Siria. A izola Rusia prezintă riscuri serioase“, au spus oficiali din Administraţia Prezidenţială cu condiţia anonimatului. „Totuşi, în momentul de faţă, nu se pune problema ridicării sancţiunilor“, au adăugat sursele citate.

Iohannis vorbşte despre NATO

La Conferinţa de la Munchen, preşedintele Klaus Iohannis va fi principalul vorbitor în runda de discuţii axată pe tema „viitorul NATO“. Subiectul abordat de Iohannis vine în contextul în care România a găzduit, în toamna anului trecut, mini-summitul NATO la Bucureşti, unde au participat doar statele din Centrul şi Estul Europei. Viitorul summit al NATO este programat în luna iulie, la Varşovia.

Înainte de a participa la Conferinţa de securitate, preşedintele Klaus Iohannis are programată o vizită de lucru în landul Bavaria. Şeful statului va avea întâlniri cu Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului din Bavaria, şi cu Horst Seehofer, prim-ministrul landului, iar discuţiile se vor axa pe cooperarea economic, în condiţiile în care Bavaria este regiunea cu cea mai puternică forţă economică din Germania. Înainte de criza refugiaţilor, rata şomajului în Bavaria era de 0%.

Rusia, subiect şi în 2015
Anul trecut, tema centrală a Conferinţei de securitate a fost anexarea Crimeei de către Rusia şi conflictul militar din Ucraina de Est, care a generat în Europa cea mai mare criză de securitate politică de la finele Războiului Rece. Anul trecut, la Munchen, au fost prezenţi douăzeci de şefi de state şi de guverne. Între aceştia, cancelarul german Angela Merkel, vicepreşedintele Joe Biden, preşedintele ucrainean  Petro Poroschenko, premierul irakian Haidar al-Abadi. Acestora li s-au alăturat alţi 60 de miniştri de externe şi ai apărării,  între care Frank-Walter Steinmeier (Germania), John Kerry (SUA), Sergej Lawrow (Rusia) şi Mohammed Dschawad Sarif (Iran). Din partea NATO a participat secretarul general, Jens Stoltenberg, iar ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a deschis conferinţa.