Kelemen Hunor, despre „războiul steagurilor”: „Simbolurile comunităţilor naţionale nu pot fi anulate prin decrete”
0Liderul UDMR Kelemen Hunor a explicat că tot acest scandal legat de arborarea steagului în secuime nu rezolvă nicio problemă. Liderul UDMR consideră că o serie de declaraţii venite dinspre Ungaria nu pot rezolva problemele din România şi a precizat că ar trebui să avem o poziţie mai echilibrată în această problemă.
„Lucrurile trebuie privite în felul următor: declaraţiile publice făcute de un oficial din Ungaria nu vor rezolva problemele în România. Arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc, un simbol comunitar în România pentru secui, nu va rezolva problemele din România, dar acest lucru cred este mai puţin important. Noi ar trebui să înţelegem că simbolurile comunităţilor naţionale nu pot fi anulate prin decrete, prin ordine, nici prin alte iniţiative de forţă. Respectul reciproc trebuie să fie cel care ne ghidează în primul rând şi, cum au şi alte comunităţi din România simboluri comunitare, eu cred că şi steagul secuiesc se încadrează în această categorie. Nu lezează în niciun fel interesele statului român, nu lezează în niciun fel interesele cetăţenilor români şi niciun român nu va fi mai sărac şi nu va fi mai puţin fericit dacă o comunitate mai mică sau mai mare foloseşte aceste simboluri comunitare", a explicat Kelemen Hunor, potrivit Mediafax.
Potrivit liderului UDMR, nici pentru secui aceste simboluri nu vor aduce "mai mulţi bani pentru dezvoltare, mai multe venituri pentru familii".„Aceasta este abordarea noastră, respectul reciproc, dialogul din toate punctele de vedere. Un secretar de stat, un oficial al oricărui stat, are foarte multe instrumente de a lua legătura, de a discuta cu omologii din alte ţări şi relaţiile dintre România şi Ungaria, în cadrul UE, înseamnă şi folosirea acestor instrumente care nu sunt publice, dar prin declaraţii publice nu va rezolva nimic, nimeni", a afirmat Kelemen.
Liderul UDMR a preferat să nu comenteze reacţia premierului Victor Ponta, în urma declaraţiilor lui Nemth Zsolt. „În ceea ce priveşte convocarea ambasadorului Ungariei la MAE, nu este o noutate, acesta a fost convocat de multe ori în ultima perioadă la MAE. Nu cred că trebuie să ne cramponăm prea mult pe aceste aspecte când lucrurile sunt, de fapt, cel puţin din punctul meu de vedere, mult mai simple", a spus Kelemen Hunor.
Întregul scandal a izbucnit după ce secretarul de stat în Ministerul de Externe maghiar, Nemeth Zsolt, a catalogat gestul prefecţilor drept „agresiune prin simboluri”. Zsolt a adăugat că Guvernul ungar aşteaptă de la cel român să ia măsuri pentru oprirea unor astfel de agresiuni împotriva maghiarilor care trăiesc în Ardeal. În plus, acesta le-a cerut reprezentanţilor consiliilor judeţene din Ungaria să arboreze steagul secuiesc pentru a fi solidari cu maghiarii din Harghita şi Covasna.
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, consideră că nu există „un război al steagurilor” între cele două ţări vecine, România şi Ungaria. Acesta a subliniat totodată că arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc este un „drept natural” al secuilor.
Într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, Fuzes a declarat că „nu este vorba despre niciun fel de provocare” şi că nu se aşteaptă să fie vreun scandal între cele două ţări. „Cred că nu e vorba de niciun incident diplomatic, am o relaţie foarte bună cu MAE şi vom regla (n.r. - problema) în mod normal şi civilizat”, a susţinut ambasadorul maghiar.
Premierul Victor Ponta a avut o reacţie dură în urma acestor afirmaţii şi i-a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită Guvernului ungar că România nu acceptă de la nimeni lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
„Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecaţi la Bruxelles, să daţi un răspuns - nu dumneavoastră, ministerul - un răspuns foarte ferm şi foarte clar că nu acceptăm niciun fel de - eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aş fi spus în mod normal «obrăznicii» - dar nu acceptăm niciun fel de lecţii de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale”, a explicat premierul Victor Ponta.